Bucuresti, 20 septembrie 2013
Domnului Augustin ZEGREAN
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
In temeiul dispozitiilor Art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale Art.
15 din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea
Curtii Constitutionale,
republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, formulez urmatoarea
SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE
asupra
Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000
privind organizarea si desfasurarea referendumului
Legea pentru modificarea si completarea Legii
nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului, adoptata de Camera Deputatilor, in
calitate de Camera decizionala, in data de 29 mai 2013, a fost contestata la
Curtea Constitutionala in data de 4 iunie 2013.
Prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 cu
privire la obiectia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor Legii pentru modificarea si
completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului, Curtea Constitutionala a constatat ca
prevederile legii „sunt constitutionale in masura in care nu se aplica referendumurilor organizate in
decurs de un an de la data intrarii in vigoare a
legii”.
La data de 16 iulie 2013, presedintele
Romaniei a solicitat Parlamentului reexaminarea
acestei legi, in temeiul Art. 77 alin. (2) din Constitutia
Romaniei, in sensul respingerii acesteia de catre Parlament intrucat noua
varianta de reglementare a cvorumului de participare la referendum, aleasa de
legiuitor, nu asigura o reprezentativitate suficienta de natura a conferi
deciziei adoptate forta care sa reflecte vointa si suveranitatea poporului.
In urma reexaminarii,
la data de 10 septembrie 2013, Camera Deputatilor, in
calitate de Camera decizionala, a respins argumentele invocate in cererea de
reexaminare si a adoptat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.
3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului, pe care, in data de 12 septembrie 2013, Parlamentul a
retransmis-o presedintelui Romaniei,
in vederea promulgarii.
Motivele sesizarii
sunt urmatoarele:
Legea pentru modificarea si completarea Legii
nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului, transmisa presedintelui Romaniei spre promulgare, este neconstitutionala
deoarece contravine dispozitiilor Art. 1 alin (3) din
Constitutia Romaniei,
republicata, potrivit carora „Romania este stat de
drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera
dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si
pluralismul politic reprezinta valori supreme, in
spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si
idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt
garantate”, precum si prevederilor Art. 2 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei, republicata,
prin care se stipuleaza urmatoarele:
„(1) suveranitatea nationala apartine
poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite
prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. (2)
niciun grup si nicio persoana nu pot exercita
suveranitatea in nume propriu.”.
Potrivit noilor prevederi ale legii trimise la
promulgare, rezultatul referendumului depinde de indeplinirea
cumulativa a doua conditii: una referitoare la numarul minim de cetateni care
trebuie sa participe la referendum pentru ca acesta sa fie valabil si una
privitoare la numarul de voturi valabil exprimate,
care determina rezultatul referendumului. In acest sens, noua lege introduce,
sub aspectul conditiilor de validitate a
referendumului, un cvorum de participare de cel putin
30% si un cvorum al voturilor valabil exprimate de cel putin
25%, ambele raportate la numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente. Aceasta solutie legislativa se regaseste in
cazul referendumului privind revizuirea Constitutiei,
al referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei, al referendumului cu privire la probleme de
interes national si al referendumului local.
Astfel, Legea pentru modificarea si completarea
Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului dispune la Art. I pct. 1 ca Art. 5 alin. (2) din Legea nr.
3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului, va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. - (2) Referendumul este valabil daca la
acesta participa cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in
listele electorale permanente.”
Totodata, noua lege dispune la Art. I pct. 2 ca dupa Art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind
organizarea si desfasurarea referendumului, se
introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul
cuprins:
„Art. 5. - (3) Rezultatul referendumului este
validat daca optiunile valabil exprimate reprezinta cel putin 25% din cei inscrisi pe listele electorale permanente.”.
Constitutia Romaniei imbina regimul juridic al suveranitatii
nationale cu caracteristici ale conceptului de
suveranitate populara, in special, in ceea ce priveste
exercitarea directa a puterii de stat de catre popor,
prin modalitatea referendumului. Referendumul national
reprezinta una dintre formele de exprimare a vointei suverane a poporului roman. Dupa
cum rezulta din Art. 2 din Constitutia Romaniei, prin prisma jurisprudentei
Curtii Constitutionale si a
doctrinei relevante, poporul roman este detentorul puterii de stat, iar modalitatile prin care acesta exercita suveranitatea de
stat sunt: fie prin organele sale reprezentative, fie pe calea directa a
referendumului. Insa, modul cel mai eficient si clar
de consultare directa a vointei populare si, totodata, instrument al democratiei
directe, este referendumul. Tipurile de referendum, ca obiect generic al consultarii populare, sunt stabilite de lege in
conformitate cu dispozitiile constitutionale,
respectiv: referendumul national constitutional,
care are ca obiect revizuirea Constitutiei, referendumul
national, care are ca obiect demiterea presedintelui si referendumul national
initiat de presedinte
asupra unor probleme de interes general.
Insa, noile conditii necesare
pentru validitatea referendumului sunt de natura sa infranga
aceste principii constitutionale pentru motivele pe
care urmeaza sa le detaliem.
Stipularea unui cvorum de participare la
referendum de cel putin 30% din numarul
persoanelor inscrise in listele electorale permanente
incalca prevederile Art. 2 alin. (1) din Constitutie deoarece premisa unei manifestari
democratice a suveranitatii prin intermediul
poporului se poate asigura doar prin participarea la referendum a majoritatii cetatenilor, constand in jumatate plus unul
din numarul persoanelor inscrise
in listele electorale permanente.
In jurisprudenta sa,
Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr.
731/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, ca intrunirea majoritatii absolute
care consta in jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in
listele electorale permanente „reprezinta o conditie esentiala pentru ca
referendumul sa poata exprima in mod real si efectiv vointa cetatenilor, constituind
premisa unei manifestari autentic democratice a suveranitatii prin intermediul poporului in conformitate cu
principiul statuat in Art. 2 alin. (1) din Legea fundamentala. Participarea la
referendum a majoritatii cetatenilor
reprezinta un act de responsabilitate civica (…)”.
Precizarea din alin. (2) al Art. 2 din Constitutie, potrivit caruia:
„niciun grup si nicio persoana nu pot exercita
suveranitatea in nume propriu” exclude atribuirea sau insusirea
puterii de stat de catre o alta autoritate sau
persoana, in afara cadrului constitutional. Asadar, atribuirea suveranitatii,
prin lege, unui grup format din 30% din numarul
persoanelor inscrise in listele electorale
permanente, constituie o incalcare a prevederilor
Art. 2 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
Mai mult, caracterul democratic al statului vizeaza participarea cetatenilor
la conducerea treburilor publice si presupune ca deciziile sa fie intemeiate pe vointa poporului,
de aceea democratia constitutionala
implica o guvernare realizata de catre majoritate, in
acord cu vointa sa. Luarea deciziilor prin calea
directa a referendumului trebuie sa implice o majoritate de participare a cetatenilor iar reglementarea unui cvorum de participare de
30% din numarul persoanelor inscrise
in listele electorale permanente poate aduce atingere principiilor generale pe
care se intemeiaza statul roman, respectiv caracterului
democratic, reprezentand o incalcarea
a prevederilor Art. 1 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata.
Un argument in plus in sustinerea
punctului nostru de vedere este acela ca, potrivit dispozitiilor
Art. 90 din Constitutie, presedintele
Romaniei „poate cere poporului sa-si exprime, prin
referendum, vointa cu privire la probleme de interes national”, iar cum exprimarea unei vointe
unitare nu este practic posibila, exprimarea vointei
unei majoritati cat mai largi reprezinta
vointa cea mai apropiata de idealul unei vointe unitare. Intr-un stat democratic, toti cetatenii care sunt afectati de o decizie trebuie sa aiba
posibilitatea de a participa la luarea deciziei, fie in mod direct, fie prin reprezentanti alesi, iar decizia
finala trebuie sa reflecte vointa majoritatii
cetatenilor.
Luand in considerare ansamblul textelor constitutionale,
urmeaza sa observati ca
prin notiunea de „majoritate” se intelege
partea sau numarul cel mai mare dintr-o
colectivitate, respectiv 50% plus unul din numarul total.
In acest sens, amintim cu titlu de exemplu urmatoarele
articole din Constitutie: Art. 67 care reglementeaza un cvorum legal pentru adoptarea legilor, hotararilor si motiunilor, Art.
76 alin. (1) care se refera la adoptarea cu votul majoritatii
a legilor organice si a hotararilor, Art. 81 alin.
(2) referitor la alegerea presedintelui Romaniei din primul tur de scrutin.
Invederam faptul ca si la nivel legislativ termenul de
„majoritate” desemneaza cel putin
50% plus unul din numarul total. Un exemplu in acest
sens se regaseste in Legea nr. 47/1992 privind
organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale la Art. 51 alin. (1). Astfel, Curtea Constitutionala lucreaza legal in
prezenta a doua treimi din numarul judecatorilor, iar plenul decide cu votul majoritatii judecatorilor Curtii. Asadar, si in acest caz,
majoritatea implica un numar egal cu cel putin jumatate plus unul din numarul total si nu un procent de 30% sau mai mic.
Cu privire la semnificatia
termenului de „majoritate”, Curtea Constitutionala a retinut, prin Decizia nr. 147/2007, publicata in Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 162/2007 ca „atunci cand
legiuitorul constituant a dorit sa instituie o anumita majoritate de voturi, a facut aceasta printr-un text de referinta
(…)”. Amintim cu titlu de exemplu, procedura de punere sub acuzare a presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, reglementata de
Art. 96 alin. (1) din Constitutie sau procedura de
revizuire a Constitutiei, prevazuta
de Art. 151 alin. (1) si (2) din Legea fundamentala.
Totodata, mentionam faptul ca, prin
Decizia Curtii Constitutionale
nr. 334/2013, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 407/2013, aplicand regulile interpretarii
prin analogie, Curtea s-a exprimat in sensul ca in domeniul dreptului
parlamentar aplicarea principiului „majoritatea decide, opozitia
se exprima” denota faptul ca opinia majoritara din Parlament este prezumat ca
reflecta opinia majoritara din societate, iar dreptul opozitiei
de a se exprima este o consecinta a dreptului
inalienabil al minoritatii politice de a-si face
cunoscute opiniile. Un asemenea principiu asigura, pe de o parte, legitimitatea
guvernarii, iar, pe de alta parte, conditiile pentru realizarea alternantei la guvernare.
Pentru aceleasi ratiuni, in
cadrul procedurii de consultare democratica a populatiei,
se aplica acelasi principiu, insa
majoritatea decidenta trebuie sa se raporteze la un anumit nivel de
reprezentativitate sub aspectul participarii la vot
pentru ca hotararea finala sa se bucure de
legitimitatea necesara iar un prag de participare de 30% din numarul persoanelor inscrise in
listele electorale permanente nu poate sa confere o asemenea legitimitate.
In ceea ce priveste
referendumul organizat pentru definitivarea procedurii de revizuire a Constitutiei, pastrarea
cvorumului de cel putin jumatate
plus unul din numarul persoanelor inscrise
in listele electorale permanente este cu atat mai
justificata daca avem in vedere ca legea fundamentala a unui stat democrat are
ca si trasatura definitorie stabilitatea. Aceasta
este o cerinta imanenta a statului de drept.
In Romania, procedura de revizuire a Constitutiei se caracterizeaza
prin aceea ca puterea constituanta derivata este tinuta
sa respecte vointa Adunarii
Constituante, definitivata prin referendumul din 1991. Membrii Adunarii Constituante au apreciat atunci ca nu se impune
proclamarea expresa a unui cvorum necesar pentru aprobarea legii de revizuire a
Constitutiei, prin referendum, fiind suficienta o constructie constitutionala care
sa se bazeze pe principiile democratice. In conceptia
suveranitatii populare fiecare cetatean
este detinatorul unei portiuni
de suveranitate, iar vointa majoritatii
reprezinta cvorum esential
pentru asigurarea caracterului democratic de modificare a vointei
puterii constituante originare. A modifica vointa
puterii constituante originare, netinand cont de
principiile generale, intangibile ale statului roman, prin utilizarea unor
instrumente legale inferioare ca forta juridica,
aduce atingere Art. 1 si Art. 2 din Constitutie.
Prin Art. 151 din Constitutie,
se imbina tehnicile specifice democratiei
reprezentative cu cele ale democratiei directe.
Astfel, cerinta aprobarii
prin referendum popular sintetizeaza vointa suverana a corpului electoral, vointa
ce nu poate fi modificata in baza principiului analogiei juridice decat in aceleasi conditii. Constitutia Romaniei cuprinde o serie de modalitati
tehnice de garantare a unui anumit grad de rigiditate a acesteia, de natura sa
asigure stabilitatea intregului sistem normativ al
unui stat, certitudinea si predictibilitatea sa. De aceea, revizuirea legii
fundamentale trebuie corelata atat cu regimul juridic
al initiativei legislative populare, cat si cu cel a adoptarii proiectului sau propunerii de revizuire de catre Parlament. In acest sens, legea fundamentala impune
un cvorum deosebit de adoptare, tocmai pentru a sublinia forta
juridica a Constitutiei.
Avand in vedere faptul ca actuala Constitutie,
adoptata in anul 1991, a fost revizuita in anul 2003 cu participarea la
referendum a unei majoritati de 50% plus unul din numarul cetatenilor inscrisi in listele electorale permanente, diminuarea
pragului de participare la 30% va conduce la o lipsa de legitimitate a modificarilor aduse printr-o noua lege de revizuire, generand o situatie de instabilitate
constitutionala.
Pe de alta parte, validarea unui astfel de
referendum la care au participat doar 30% din numarul
cetatenilor cu drept de vot este contrara interpretarii sistematice si cu buna credinta
a prevederilor Constitutiei, ceea ce incalca atat normele constitutionale cu valoare de principiu in stabilirea
sensului notiunii de „majoritate”, cat si Art. 2 din Constitutia Romaniei.
Cu toate ca in Constitutie
nu se precizeaza expres criteriul valoric in functie de care un referendum poate fi considerat valabil,
acesta nu poate fi stabilit in mod arbitrar de legiuitorul ordinar fara a tine cont de ansamblul prevederilor constitutionale. O interpretare contrara, apreciem ca nu
poate fi primita deoarece ar conferi legiuitorului ordinar dreptul de a adauga la textul constitutional.
Posibilitatea modificarii legii fundamentale sau a
demiterii presedintelui Romaniei,
in noile conditii de validitate a referendumului, ar insemna o grava nesocotire a vointei
cetatenilor prin al caror
vot majoritar a fost adoptata Constitutia sau a fost
ales presedintele Romaniei.
Cu privire la demiterea prin referendum a presedintelui Romaniei, instanta de control constitutional,
prin Decizia nr. 147/2007, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.
162/2007, referitoare la constitutionalitatea Legii
pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, a statuat urmatoarele:
„in schimb, demiterea prin referendum a presedintelui
Romaniei nu are semnificatia
unei asemenea competitii electorale. Dimpotriva, ea reprezinta o sanctiune pentru savarsirea unor
fapte grave prin care Presedintele Romaniei incalca prevederile Constitutiei. Distinctiile
referitoare la demiterea Presedintelui Romaniei prin referendum, asa cum
rezulta din prevederile pct. 2 al articolului unic al legii criticate, il vizeaza pe presedintele
Romaniei care a obtinut
mandatul in primul tur de scrutin, pe presedintele Romaniei ales in al doilea tur de scrutin si pe presedintele interimar. Urmand
logica legiuitorului, in primul caz presedintele ar
urma sa fie demis cu majoritatea absoluta a voturilor corpului electoral, in al
doilea caz, cu majoritatea relativa a voturilor cetatenilor
prezenti la scrutin, pe cand
pentru situatia prevazuta
de art. 99 din Constitutie, privind Raspunderea presedintelui
interimar care nu a fost ales prin vot nu ar exista nicio
prevedere constitutionala privitoare la demitere. O
asemenea interpretare este contrara Art. 1 alin. (3) din Constitutie,
potrivit caruia Romania este stat de drept, un
asemenea stat opunandu-se aplicarii
aceleiasi sanctiuni presedintelui Romaniei, in mod
diferit, in functie de modul in care el a obtinut aceasta functie: in
primul tur de scrutin, in al doilea tur de scrutin sau ca urmare a
interimatului in exercitarea functiei.
Solutionarea rationala a acestei
probleme rezulta din interpretarea alin. (3) al Art. 95 din Constitutie,
precum si din coroborarea dispozitiilor acestuia cu
cele ale Art. 81 alin. (1) si ale Art. 95 alin. (1) din Constitutie.
Astfel, in temeiul Art. 81 alin. (1) din Constitutie,
este declarat ales candidatul care a intrunit in
primul tur de scrutin majoritatea voturilor alegatorilor inscrisi
in listele electorale. Potrivit reglementarii legale in vigoare aceasta
majoritate absoluta opereaza si in cazul stabilirii
rezultatelor referendumului pentru demiterea presedintelui
Romaniei, aplicandu-se aceeasi masura, dupa aceleasi reguli, sefului
statului, indiferent de numarul de voturi obtinut sau de modul in care a ajuns sa detina
aceasta functie. Aplicarea aceluiasi
tratament juridic presedintelui Romaniei
ales in primul tur de scrutin, celui ales in al doilea tur de scrutin sau presedintelui interimar la demiterea din functie prin referendum este ceruta de dispozitiile
constitutionale ale Art. 95 alin. (1), care prevad pentru cele trei situatii acelasi tratament juridic. (…) Dispozitiile
constitutionale privitoare la majoritatea ceruta
pentru alegerea presedintelui in primul tur de
scrutin sunt suficiente pentru a permite stabilirea solutiilor
de demitere a sefului statului, in toate cazurile, pe calea analogiei, si nu a
simetriei juridice.”.
Mai mult, schimbarea jurisprudentei
Curtii Constitutionale,
relevanta fiind Decizia nr. 731/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I,
nr. 478/2012, fara a interveni vreun element nou, nu
se justifica. Consideram ca un cvorum de participare prea restrans
va conduce la adoptarea unor decizii majore aplicabile tuturor cetatenilor si va face posibila exercitarea suveranitatii nationale de o
minoritate a populatiei, incalcandu-se
principiile democratiei.
Avand in vedere considerentele expuse, prin modificarea
legii si diminuarea cvorumului de cel putin jumatate plus unul din numarul
persoanelor inscrise in listele electorale permanente
pentru validarea referendumului, Legea pentru modificarea si completarea Legii
nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului incalca prevederile Art. 1 alin. (3) si
ale Art. 2 alin. (1) si (2) din Constitutie prin
faptul ca permite posibilitatea adoptarii prin
referendum a unor masuri lipsite de legitimitate populara, precum si prin
nerespectarea dreptului poporului roman de a exercita suveranitatea de stat pe
calea directa a referendumului.
Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale,
Distinsi membri ai Plenului Curtii Constitutionale,
In considerarea argumentelor expuse va solicit sa
admiteti sesizarea de neconstitutionalitate
si sa constatati ca Legea pentru modificarea si
completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea
referendumului a fost adoptata cu nerespectarea dispozitiilor
Art. 1 alin. (3) si Art. 2 alin. (1) si (2) din Constitutia
Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE ROMANIEI
TRAIAN BASESCU