Anexa la Hotararea CCF
nr.
6/2014
NORME
de certificare a declaratiilor fiscale ale
contribuabililor
ARTICOLUL 1 Dispozitii generale
(1)
Prezentele norme se aplica pentru certificarea tuturor declaratiilor fiscale
ale contribuabililor, persoane fizice sau juridice, care opteaza pentru
certificarea de catre un consultant fiscal a declaratiilor
fiscale, inclusiv a declaratiilor fiscale rectificative, anterior depunerii
acestora la organul fiscal.
(2) Pot certifica declaratii fiscale numai
consultantii fiscali care au dobandit aceasta calitate potrivit reglementarilor
legale cu privire la organizarea si exercitarea activitatii de consultanta
fiscala, care sunt inscrisi ca membri activi in Registrul consultantilor
fiscali si al societatilor de consultanta fiscala si au dreptul de exercitare a
profesiei.
(3) Contribuabilii pot incheia contracte pentru
certificarea declaratiilor fiscale cu consultantii fiscali persoane fizice sau
societati de consultanta fiscala, indiferent de localitatea de domiciliu/sediul
social al acestora.
ARTICOLUL 2 Definitii
In intelesul prezentelor norme, termenii si expresiile
de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) certificarea declaratiei fiscale - verificarea
in vederea confirmarii a datelor inscrise in declaratiile fiscale cu privire la
situatia fiscala a contribuabilului, in concordanta cu prevederile legale, pe
baza documentelor si informatiilor financiar-contabile si fiscale solicitate de
catre consultantul fiscal si furnizate de catre contribuabil, date ce sunt
reflectate in evidenta contabila si fiscala a contribuabilului;
b) contribuabil - persoana
fizica sau juridica a carei declaratie fiscala este supusa certificarii de catre
un consultant fiscal;
c) declaratie fiscala -
totalitatea declaratiilor fiscale, astfel cum sunt definite de Ordonanta
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
d) dosarul
contribuabilului - ansamblul datelor si informatiilor referitoare la istoricul
contribuabilului pentru perioada aferenta de la infiintare si pana la data
certificarii;
e) dosarul de lucru - ansamblul datelor, informatiilor
si declaratiilor cerute si primite de catre consultantul fiscal de la
contribuabil, in vederea certificarii declaratiilor fiscale; in dosarul de
lucru sunt incluse testele, fisierele de lucru si alte documente pe baza carora
consultantul fiscal realizeaza activitatea de certificare;
f) nota de certificare -
document in care este consemnata certificarea, cu sau fara rezerve, a declaratiei
fiscale si care se depune la organele fiscale competente;
g) prag de semnificatie - raport statistic ce
este luat in considerare de catre consultantul fiscal la stabilirea ponderii
finale a unor activitati financiar-contabile, procedurale si organizatorice
derulate de catre contribuabili si care influenteaza semnificativ valorile
declarate/deductibile/de restituiri etc.; ca regula generala, in determinarea
procentajului ce va fi aplicat unei valori de referinta
alese pentru stabilirea pragului de semnificatie se va folosi rationamentul
profesional;
h) raport de certificare
- document in care sunt consemnate toate activitatile consultantului fiscal in
vederea certificarii si rezultatul acestora, precum si, daca este cazul,
motivele certificarii cu rezerve;
i) verificarea prin
sondaj - activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor
considerate ca reprezentative pentru totalitate, care reflecta operatiunile
taxabile.
ARTICOLUL 3 Contractul
dintre consultantul fiscal si contribuabil
Intre consultantul fiscal si contribuabilul care
opteaza pentru certificarea declaratiilor sale se incheie un
contract in forma scrisa, care trebuie sa contina cel putin clauze care sa
prevada si sa asigure:
a) exercitarea
independenta a calitatii de consultant fiscal;
b) inexistenta oricarei
forme de incompatibilitate a consultantului fiscal sau a unui interes material in
afara onorariului stabilit prin contract;
c) existenta asigurarii
pentru raspunderea profesionala;
d) raspunderea
contribuabilului pentru conformitatea informatiilor si/sau a documentelor puse
la dispozitia consultantului fiscal;
e) obligatia consultantului fiscal de a pastra
rapoartele de certificare aferente declaratiilor certificate, precum si toate
documentele aferente dosarului contribuabilului si dosarului de lucru, cu mentionarea
ca acestea pot fi prezentate la solicitarea Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala, pe perioada termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii
fiscale;
f) obligatia partilor de
a include in contract clauze rezonabile privind raspunderea consultantului
fiscal si a contribuabilului, conform prevederilor art. 4 si
5;
g) incetarea
contractului.
ARTICOLUL 4 Obligatiile
consultantului fiscal
(1) Consultantul fiscal este obligat sa presteze
serviciul de certificare a declaratiilor fiscale ale contribuabililor cu atentia
cuvenita, conform cerintelor cuprinse in prezentele norme si in Codul etic al
consultantului fiscal, si sa asigure pastrarea confidentialitatii asupra
informatiilor fiscale la care are acces.
(2) La solicitarea organelor fiscale sau
judiciare, consultantul fiscal prezinta date din dosarul contribuabilului,
dosarul de lucru, precum si din raportul de certificare, in vederea clarificarii
si/sau stabilirii situatiei fiscale a contribuabilului, in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
ARTICOLUL 5 Obligatiile
contribuabilului
(1) Contribuabilul pregateste declaratia fiscala in
vederea certificarii si este tinut raspunzator
potrivit legii, dupa caz, pentru inregistrarea documentelor contabile, acuratetea
inregistrarilor contabile, intocmirea si acuratetea declaratiilor, a registrelor
contabile si fiscale si a oricaror altor documente si/sau date ce stau la baza
declaratiei intocmite de acesta si predate spre certificare consultantului
fiscal.
(2) In scopul certificarii declaratiilor,
contribuabilul da o declaratie pe propria raspundere prin care isi asuma raspunderea
pentru corectitudinea datelor, inregistrarilor, procedurilor de lucru interne si
a politicilor contabile. Modelul declaratiei pe propria raspundere a
contribuabilului este prevazut in anexa nr. 1.
(3) Contribuabilul pune la dispozitia
consultantului fiscal documente si informatii in vederea verificarii
elementelor inscrise in declaratia fiscala ce face
obiectul certificarii.
(4) Contribuabilul are obligatia de a pune la
dispozitia consultantului fiscal, la cererea acestuia, cazierul fiscal, cu
ocazia intocmirii dosarului de lucru.
ARTICOLUL
6 Procedura de lucru. Dosarul contribuabilului si dosarul de lucru
(1) Inainte de a proceda la certificarea primei
declaratii, consultantul fiscal intocmeste dosarul contribuabilului, pe care,
dupa caz, il actualizeaza cu prilejul certificarii urmatoarelor
declaratii.
(2) In dosarul contribuabilului se consemneaza,
pe baza declaratiei contribuabilului, a datelor puse la dispozitie de catre
acesta si a verificarii datelor din registrele publice (cum sunt registrul
comertului, Buletinul procedurilor de insolventa, bazele de date ale Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala postate pe site-ul web al agentiei, ale
serviciilor de cadastru si publicitate imobiliara etc.), informatii despre istoricul
contribuabilului, cum sunt:
a) numele/denumirea, codul de identificare fiscala,
precum si numarul de inmatriculare de la registrul comertului, dupa caz;
b) domiciliul fiscal si sediile secundare, modul
de detinere a spatiilor pentru sediul social si sediile secundare, perioadele
de valabilitate a sediului social si sediilor secundare, locul (locurile) unde
s-a exercitat gestiunea administrativa si conducerea efectiva a afacerilor;
c) asociatii,
administratorii;
d) domeniile de
activitate prestate;
e) cifra de afaceri;
f) partenerii de
afaceri, persoanele afiliate;
g) cesiunile de parti
sociale;
h) momentul de transfer
al dreptului de proprietate asupra bunurilor si implicatiile acestuia asupra
exigibilitatii TVA, inregistrarii veniturilor si stabilirii rezultatului fiscal.
(3) In toate cazurile, in vederea certificarii
declaratiei fiscale, consultantul fiscal verifica prin sondaj si in baza
pragului de semnificatie documentele si intocmeste dosarul de lucru, in care
consemneaza, pentru perioada aferenta certificarii, dupa caz, date cum sunt:
a) modul de administrare
a registrelor si documentelor justificative si contabile, precum si a evidentelor
fiscale;
b) modul de respectare a
reglementarilor legale privind inventarierea generala a elementelor
patrimoniale de activ si pasiv;
c) existenta unor masuri
dispuse prin acte intocmite de catre organele fiscale sau alte organe cu atributii
in domeniul fiscal si neindeplinite de catre contribuabil;
d) identificarea
partenerilor de afaceri care au avut cu contribuabilul raporturi juridice ce au
o pondere semnificativa in activitatea acestuia;
e) modalitatile de
efectuare a decontarilor, urmarindu-se organizarea si tinerea evidentei
analitice a debitorilor si creditorilor;
f) datoriile/creantele care nu provin din achizitii/livrari
de bunuri sau prestari de servicii;
g) documentele
justificative privind achitarea datoriilor prin plati in contul altor persoane
decat creditorii, existenta acordului creditorilor;
h) compensarile intre
mai multe parti sau bilaterale;
i) respectarea cerintelor
referitoare la emiterea facturilor;
j) faptele inscrise in
cazierul fiscal al contribuabilului.
(4) Dosarul contribuabilului si dosarul de lucru
se pastreaza la consultantul fiscal care certifica declaratia o perioada cel putin
egala cu termenul de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale. Pastrarea dosarului contribuabilului si a dosarului de lucru se
poate realiza si in medii de stocare electronice, cu respectarea legislatiei in
vigoare.
(5) Dosarul de lucru si dosarul contribuabilului
pot fi verificate de catre organele de control ale Camerei Consultantilor
Fiscali cu prilejul controlului de calitate efectuat periodic.
ARTICOLUL 7 Stabilirea
tratamentului fiscal
(1) Tratamentul fiscal al operatiunilor economice
reflectate in documentele financiar-contabile si care sunt inscrise in declaratia
ce urmeaza a fi supusa certificarii se verifica prin
sondaj.
(2) Consultantul fiscal trebuie sa stabileasca praguri de semnificatie pe baza carora
certifica declaratiile. Pentru elaborarea raportului de certificare,
consultantul fiscal impune un nivel acceptabil al
pragului de semnificatie, astfel incat sa poata detecta din punct de vedere
cantitativ denaturarile semnificative. Pe toata durata procedurii de
certificare a declaratiilor fiscale consultantul fiscal poate modifica pragul
de semnificatie, in functie de datele de care ia cunostinta.
ARTICOLUL 8 Stabilirea
pragului de semnificatie
(1) In stabilirea pragului de semnificatie pentru
verificarea calculului impozitului/taxei, consultantii fiscali se vor baza in
primul rand pe rationamentul profesional, precum si pe procedurile analitice si
pe intelegerea in ansamblu a contribuabilului si a mediului economic in care
acesta activeaza.
(2) Pentru stabilirea pragului de semnificatie,
consultantul fiscal aplica un procentaj dintr-o anumita
valoare de referinta. Ca regula generala, in determinarea procentajului ce va fi aplicat unei valori de referinta alese pentru
stabilirea pragului de semnificatie se va folosi rationamentul profesional.
ARTICOLUL 9 Cerinte
speciale de verificare in vederea certificarii declaratiilor fiscal
Pentru stabilirea valorii de referinta
utilizate pentru determinarea pragului de semnificatie in vederea certificarii
unei declaratii fiscale, consultantul fiscal utilizeaza informatii fiscale
relevante, cum sunt cele prevazute exemplificativ in anexa nr.
2 „Cerinte speciale de verificare in vederea certificarii
declaratiei anuale de impozit pe profit”, anexa nr. 3 „Cerinte speciale de verificare in vederea certificarii
declaratiilor de TVA”, anexa nr. 4 „Cerinte
speciale de verificare in vederea certificarii declaratiei pentru accize” si
anexa nr. 5 „Cerinte speciale de verificare in
vederea certificarii declaratiei de impozit pe venit”.
ARTICOLUL 10 Rezultatul
certificarii
(1) Rezultatul certificarii se consemneaza in scris intr-un
raport de certificare. In baza raportului de certificare se intocmeste nota de
certificare, care se depune la organul fiscal.
(2) In nota de certificare se mentioneaza daca
certificarea este facuta cu sau fara rezerve. Nota de certificare reprezinta documentul de certificare in sensul
art. 831 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Nota de certificare contine in mod
obligatoriu datele de identificare ale consultantului fiscal, precum si
elemente privind cuantumul si natura creantei fiscale declarate.
(4) In situatia in care se certifica o declaratie
rectificativa, in nota de certificare se precizeaza cauzele care au generat
rectificarea.
(5) In situatia in care se certifica o declaratie
cu rezerve, in nota de certificare se mentioneaza motivatia acesteia.
(6) Continutul raportului de certificare este prevazut in anexa nr. 6.
ARTICOLUL 11 Anexe
Anexele nr.
1-6 fac parte integranta din prezentele norme.
Anexa nr. 1 la norme
Declaratie pe propria raspundere
a contribuabilului
- model -
DECLARATIE
Subsemnatul,
........................................, domiciliat in
......................, str. ................... nr. ......., bl. ......, sc.
....., et. .......,
ap. ......., sectorul ....., CNP
..........................., posesor al CI seria ...... nr.
................., eliberata de .................. la data de
...............,
in
calitate de:
1. contribuabil;
2. reprezentant legal al
..........................................., cu domiciliul fiscal in
...................., str. ............................. nr.
..........,
bl. ........., sc. ....., et.
..........., ap. ............, sectorul ......., inregistrata in:
1. registrul comertului
sub nr. J...../......../.............;
2. Registrul asociatiilor si fundatiilor sub nr.
.............,
avand
cod de identificare fiscala ......................, atribut fiscal .....,
declar pe propria raspundere urmatoarele:
• toate datele, inregistrarile,
procedurile de lucru interne si politicile contabile care au legatura cu
declaratia predata spre
certificare
consultantului fiscal ..................... sunt corecte, complete si intocmite
cu respectarea dispozitiilor legale;
• registrele contabile si
fiscale si toate celelalte documente ce stau la baza declaratiei predate spre
certificare consultantului
fiscal
..................... sunt intocmite conform legii;
• documentele ce au stat la
baza inregistrarilor contabile aferente exercitiului financiar .......... sunt
autentice si reflecta
tranzactii
reale.
Pentru orice abatere privind procedurile de lucru interne,
politicile contabile, inregistrarea documentelor contabile,
acuratetea
inregistrarilor contabile, intocmirea si acuratetea declaratiilor/deconturilor si
a registrelor contabile si fiscale si a oricaror
altor
documente si/sau date ce stau la baza declaratiei predate spre certificare
consultantului fiscal ....................................... imi
asum
raspunderea exclusiva.
Semnatura....................................... Data.......................................
Anexa nr.
2 la norme
Cerinte speciale de
verificare in vederea certificării declaratiei anuale de impozit pe profit
1. Pentru stabilirea valorii de referinta
utilizate pentru determinarea pragului de semnificatie se utilizeaza informatii
fiscale relevante, cum ar fi:
a) ponderea fiecarei
categorii de venit neimpozabil in totalul veniturilor neimpozabile;
b) ponderea fiecarei
categorii de cheltuiala nedeductibila in totalul cheltuielilor nedeductibile.
2. In vederea certificarii
declaratiilor de impozit pe profit, consultantul fiscal urmareste aspecte cum
sunt:
a) verificarea modului
de inregistrare a veniturilor din activitatea de baza si din activitatile secundare,
precum si din valorificarea activelor;
b) verificarea modului
de inregistrare a veniturilor financiare;
c) verificarea
cheltuielilor si a veniturilor inregistrate in avans, precum si a platilor
efectuate in avans catre furnizori si a sumelor incasate in avans de la clienti;
d) verificarea concordantei
dintre activitatea desfasurata, facturile intocmite si inregistrarea corecta si
la termen a acestora in evidenta contabila;
e) verificarea concordantei
dintre data emiterii facturilor si prevederile din contractele incheiate cu
diversi parteneri referitoare la termene scadente, modalitatea de decontare,
valoarea contractata etc.;
f) verificarea modului
de derulare a asocierilor in participatiune cu diversi parteneri, modului de
decontare si inregistrare a veniturilor si cheltuielilor asocierii;
g) verificarea
documentelor justificative specifice fiecarei categorii de cheltuieli care stau
la baza inregistrarii si a realitatii operatiunilor;
h) verificarea
eventualelor operatiuni cu contribuabili declarati inactivi;
i) verificarea tranzactiilor
cu persoane afiliate si a respectarii regulilor referitoare la preturile de
transfer, pe baza dosarului preturilor de transfer;
j) verificarea existentei
unor imprumuturi de la asociati si a modului de rambursare a acestora;
k) verificarea
constituirii, reducerii sau anularii provizioanelor ori rezervelor inregistrate
in evidenta contabila si a influentei acestora asupra bazei de impozitare;
l) identificarea
cheltuielilor facute in favoarea asociatilor/actionarilor;
m) verificarea
documentelor justificative aferente cheltuielilor cu servicii de management,
consultanta, servicii facturate de nerezidenti;
n) verificarea inregistrarii
unor cheltuieli in concordanta cu data emiterii facturilor de avans sau pe faze
ale unui proiect;
o) verificarea utilizarii
regimului de amortizare pentru imobilizarile corporale sau necorporale aflate in
proprietate;
p) verificarea
cheltuielilor cu deductibilitate limitata, in special a cheltuielilor de
protocol, cheltuielilor pentru functionarea, intretinerea si repararea
sediilor, locuintelor de serviciu si autoturismelor, precum si a cheltuielilor
sociale.
Anexa nr. 3 la norme
Cerinte speciale de
verificare in vederea certificarii declaratiilor de TVA
In
vederea certificarii declaratiilor de TVA, consultantul fiscal urmareste, dupa
caz, aspecte cum sunt:
a) identificarea
apartenentei contribuabilului la un grup de societati controlate in comun sau
daca acesta are raporturi juridice cu societati care au aceiasi asociati/actionari/administratori
ori isi desfasoara activitatea la acelasi sediu social sau domiciliu fiscal;
b) identificarea unor actiuni
ale contribuabilului care pot stabili comportamentul fiscal al acestuia,
respectiv daca suma TVA de rambursat este justificata a se solicita la
rambursare (de exemplu, ca urmare a unor investitii, achizitii destinate realizarii
de exporturi sau achizitii destinate realizarii de livrari intracomunitare de
bunuri, scutite de TVA etc.);
c) identificarea
periodicitatii aparitiei dreptului de a solicita rambursarea, daca solicitarea
este generata de activitatea normala sau de operatiuni intamplatoare ori
atipice care impun o analiza mai detaliata;
d) identificarea operatiunilor
ocazionale care genereaza sume mari reprezentand TVA deductibila, existenta
documentelor justificative care au stat la baza inregistrarii acestora in
evidentele contabile si fiscale;
e) identificarea operatiunilor
cu valori semnificative pentru volumul de activitate al contribuabilului si
care genereaza periodic dreptul la deducerea TVA;
f) verificarea operatiunilor care au condus la inscrierea
datelor in rubrica privind TVA deductibila din decontul de TVA si care pot crea
suspiciuni privind exercitarea corespunzatoare a dreptului de deducere a TVA;
g) verificarea operatiunilor
care au condus la inscrierea datelor in rubrica de regularizari privind dreptul
de deducere a TVA din decontul de TVA (de exemplu, anularea totala sau partiala
a unor operatiuni fara efectuarea propriu-zisa a acestora);
h) refuzul fara o
justificare obiectiva de a inregistra facturi de la furnizori pentru stornarea
unor operatiuni;
i) inregistrarea
periodica a unor facturi de stornare cu parteneri din cadrul aceluiasi grup sau
alti parteneri de afaceri;
j) verificarea ajustarilor
TVA;
k) verificarea operatiunilor efectuate cu
furnizori al caror cod de inregistrare in scopuri de TVA a fost anulat din
oficiu de catre organele fiscale, ca urmare a unui comportament fiscal
inadecvat (de exemplu, nedepunerea deconturilor de TVA pentru o anumita perioada
sau depunerea de deconturi in care nu sunt evidentiate nici livrari de
bunuri/prestari de servicii si nici achizitii de bunuri/servicii) sau ca urmare
a implicarii in fapte de evaziune fiscala (de exemplu, asociatii/administratorii
persoanei impozabile sau persoana impozabila insasi au inscrise infractiuni in
cazierul fiscal);
l) verificarea existentei
unor livrari de bunuri si prestari de servicii la valori mult mai mici decat in
mod frecvent, fara o justificare a contribuabilului pentru decizia luata;
m) identificarea unor
situatii de nedeclarare si neinregistrare a unor livrari de bunuri sau prestari
de servicii pentru care s-au intocmit facturi fiscale;
n) identificarea existentei
unor facturi anulate, fara sa existe toate exemplarele la contribuabil;
o) verificarea aplicarii
corecte a cotelor de TVA, in special a cotelor reduse de taxa care presupun indeplinirea
anumitor conditii prevazute de lege;
p) justificarea
corespunzatoare de catre contribuabili a scutirilor de TVA cu drept de deducere
aferente operatiunilor reflectate in decontul de TVA;
q) verificarea incadrarii
corecte a unor operatiuni in categoria celor scutite de TVA fara drept de
deducere (de exemplu, operatiuni imobiliare, operatiuni financiar-bancare si de
asigurari s.a.), aspect care poate influenta determinarea corecta a pro-ratei
aplicate de persoanele impozabile cu regim mixt si, implicit, stabilirea taxei
deduse;
r) verificarea
calculului pro-ratei de deducere de catre persoanele impozabile cu regim mixt;
s) verificarea aplicarii
corespunzatoare a taxarii inverse pentru operatiunile reflectate in rubricile
aferente din decontul de TVA; s) verificarea exercitarii corespunzatoare a
dreptului de deducere a TVA pentru operatiunile efectuate catre/de catre
contribuabili care aplica sistemul TVA la incasare;
t) determinarea corecta
a faptului generator, a exigibilitatii si a bazei de impozitare a TVA.
Anexa nr. 4 la norme
Cerinte speciale de
verificare in vederea certificarii declaratiei pentru accize
In
vederea certificarii declaratiilor pentru accize, consultantul fiscal urmareste
aspecte cum sunt:
a) valabilitatea
autorizatiei ce permite desfasurarea activitatii cu produse supuse accizelor;
b) declaratia anuala pe
propria raspundere privind informatiile necesare pentru actualizarea garantiei;
c) decontul de accize;
d) raportarile lunare
privind productia, achizitia, detinerea si expedierea de produse accizabile,
dupa caz - antrepozit fiscal, destinatar inregistrat, expeditor inregistrat;
e) raportarile lunare
privind achizitiile si utilizarile marcajelor in cazul produselor accizabile
supuse marcarii;
f) raportul electronic
(utilizat de operatorul economic) care calculeaza automat (in baza facturilor incarcate
in sistem) suma datorata aferenta eliberarilor pentru consum de produse
accizabile;
g) verificarea prin
sondaj a facturilor incarcate de operatorul economic in contabilitate.
Anexa nr. 5 la norme
Cerinte speciale de
verificare in vederea certificarii declaratiei de impozit pe venit
1. Pentru stabilirea valorii de referinta
utilizate pentru determinarea pragului de semnificatie se utilizeaza informatii
fiscale relevante, cum ar fi:
a) ponderea fiecarei
categorii de sume incasate care nu reprezinta venit brut in totalul sumelor incasate
care nu reprezinta venit brut;
b) ponderea fiecarei
categorii de cheltuiala nedeductibila in totalul cheltuielilor nedeductibile.
2. In vederea certificarii
declaratiilor de impozit pe venit, consultantul fiscal urmareste aspecte cum
sunt:
a) verificarea modului
de evidentiere a sumelor incasate din desfasurarea activitatii;
b) verificarea modului
de evidentiere a castigurilor din transferul activelor din patrimoniul
afacerii;
c) verificarea modului
de evidentiere a veniturilor financiare;
d) verificarea modului
de evidentiere a veniturilor din activitati independente;
e) verificarea modului
de evidentiere a veniturilor din anularea sau scutirea unor datorii aparute in
legatura cu o activitate independenta;
f) verificarea concordantei
dintre activitatea desfasurata, facturile intocmite si inregistrarea corecta si
la termen a acestora in evidenta contabila, in functie de data incasarii
acestora;
g) verificarea concordantei
dintre data emiterii facturilor si prevederile din contractele incheiate cu
diversi parteneri referitoare la termene scadente, modalitatea de decontare,
valoarea contractata etc.;
h) verificarea documentelor justificative
specifice fiecarei categorii de cheltuieli care stau la baza inregistrarii si a
realitatii operatiunilor si a modului de incadrare a acestora in categoria
cheltuielilor deductibile in functie de exercitiul financiar al anului in
cursul caruia au fost platite si de conditia de a fi efectuate in cadrul
activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului;
i) verificarea modului
de deducere a cheltuielilor cu amortizarea;
j) verificarea modului
de aplicare a limitarii deducerii pentru anumite categorii de cheltuieli;
k) identificarea sumelor
sau a bunurilor utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei
sale;
l) verificarea incadrarii
corecte a mijloacelor fixe in clasificatia prevazuta de normele legale in
vigoare.
Anexa nr. 6 la norme
Continutul raportului de
certificare
Raportul
de certificare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
elemente:
a) datele de identificare
ale consultantului fiscal;
b) ansamblul datelor si
informatiilor referitoare la istoricul contribuabilului;
c) explicatii cu privire
la cuantumul si natura creantei fiscale declarate;
d) modalitatea de calcul
al pragului de semnificatie, valoarea pragului de semnificatie si eventualele
modificari ale pragului de semnificatie pe perioada certificarii declaratiei;
e) mentiuni despre
datele verificate prin sondaj si in baza pragului de semnificatie in vederea
certificarii declaratiei fiscale;
f) activitatile
consultantului fiscal in vederea certificarii si rezultatul acestora;
g) eventualele ajustari/modificari
propuse fata de declaratia supusa initial certificarii si comunicate
contribuabilului;
h) opinia consultantului
fiscal referitoare la declaratia supusa verificarii;
i) daca este cazul,
motivele certificarii cu rezerve sau refuzului de certificare;
j) in situatia in care
se certifica o declaratie rectificativa se precizeaza cauzele care au generat
rectificarea.