Augustin Zegrean - presedinte Valer Dorneanu - judecator Toni Grebla - judecator Petre Lazaroiu - judecator Mircea Stefan Minea - judecator Daniel Marius Morar - judecator Mona Maria Pivniceru - judecator Puskás Valentin Zoltán - judecator Tudorel Toader - judecator Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-sef

1. Prin Cererea cu nr. 5/1.225 din 5 martie 2014, prim-ministrul Guvernului Romaniei a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei.

2. Sesizarea se intemeiaza pe prevederile art. 146 lit. e) din Constitutie si ale art. 11 alin. (1) lit. A.e), ale art. 34, 35 si 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Cererea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 931 din 5 martie 2014 si formeaza obiectul Dosarului nr. 169E/2014.

3. In motivarea sesizarii, prim-ministrul Romaniei a expus argumentele pe care se intemeiaza sustinerea privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala, argumente evidentiate in continuare.

4. „Prin adresa nr. 5/1.171/03M.2014, prim-ministrul a transmis Presedintilor celor doua Camere, in baza art. 85 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, o Scrisoare cuprinzand propunerea de remaniere a Guvernului prin schimbarea structurii si a compozitiei politice, solicitand, totodata, Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputatilor si Senatului stabilirea ordinii de zi si a datei convocarii deputatilor si senatorilor in sedinta comuna, in vederea aprobarii noilor membri ai Guvernului.

5. In data de 4 martie 2014, Camera Deputatilor si Senatul, reunite in sedinta comuna, au aprobat, la propunerea prim-ministrului, Hotararea nr. 1/2014 privind modificarea structurii si compozitiei politice a Guvernului Romaniei.

6. In baza acestei Hotarari a Parlamentului, Presedintele Romaniei trebuie sa isi indeplineasca obligatia legala de a emite decretele de numire a noilor membri ai Guvernului.

7. Presedintele Romaniei, in conferinta de presa organizata la Palatul Cotroceni, in data de 4 martie a.c., a afirmat ca numirea membrilor Guvernului conform Hotararii Parlamentului mentionate anterior va fi conditionata de asumarea, de catre Guvernul in exercitiu, a unui nou program de guvernare.

8. Articolul 85 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, are urmatorul continut: «(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului,

Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.»

9. Cerinta constitutionala a fost indeplinita prin propunerea de remaniere formulata de prim-ministru si prin aprobarea noii structuri si compozitii politice a Guvernului, conform Hotararii Parlamentului sus-mentionate.

10. Astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 22 februarie 2008, «Din textul Constitutiei rezulta ca, in cazurile prevazute la alin. (1) si (3) ale art. 85, numirea de catre Presedintele Romaniei a ministrilor este un act de executare a hotararii Parlamentului si de investire, pe aceasta baza, a ministrilor de catre seful statului. Hotararea organului reprezentativ suprem al poporului roman [art. 61 alin. (1) din Constitutia Romaniei] este un act obligatoriu, pe care Presedintele nu l-ar putea refuza decat prin savarsirea unor fapte grave de incalcare a Constitutiei.»

11. Dupa cum s-a subliniat in doctrina, aceasta competenta constitutionala a sefului statului este «o competenta legata, pe care el este obligat sa o exercite, cu respectarea intocmai a votului de incredere acordat. Privita exclusiv din acest punct de vedere, numirea are un caracter indeosebi solemn, ea nu implica posibilitatea unei aprecieri, de oportunitate sau de alt fel.» (M. Constantinescu, I. Muraru, Drept parlamentar romanesc, p. 260, Editura All Beck, Bucuresti, 2005).

12. Ipoteza descrisa la art. 85 alin. (3) din Constitutie corespunde situatiei in care fie se mareste numarul membrilor Guvernului, fie mai sunt cooptate la guvernare alte partide, respectiv sunt scoase de la guvernare mai multe partide (St. Deaconu in Constitutia Romaniei - comentariu pe articole, coordonator I. Muraru si E. S. Tanasescu, Bucuresti, Editura Ch. Beck 2008, pag. 806). Indiferent de situatia de fapt, dispozitiile art. 85 alin. (3) presupun in mod necesar un control parlamentar exercitat printr-un vot de aprobare a noului Guvern. In baza hotararii Parlamentului, Presedintele Romaniei emite decretul sau decretele de numire a noilor membri ai Guvernului. Textul constitutional nu face nicio referire la situatia in care Guvernul isi schimba programul politic votat de parlament la investirea sa.

13. In aceste conditii, Presedintele Romaniei nu poate conditiona numirea membrilor Guvernului, ca efect al remanierii, de modificarea sau completarea programului politic al Guvernului.

14. Programul a facut obiectul unei examinari si aprobari din partea legislativului la data investirii Guvernului si doar in situatia in care Guvernul are in vedere schimbarea acestui program se va actiona potrivit prevederilor constitutionale aplicabile. Mai mult, prin art. 3 din Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 1/2014, Guvernul, in componenta rezultata dupa remaniere, si-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat in sedinta Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 si aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 45/2012.

15. In consecinta, nu exista nicio modificare a Programului de guvernare deja aprobat.”

16. Prim-ministrul solicita Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, generat de refuzul sefului statului de a-si indeplini obligatiile legale decurgand din prevederile art. 85 alin. (3) din Constituita Romaniei, republicata. In conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, in opinia prim-ministrului solutionarea prezentului conflict juridic de natura constitutionala se poate face intr-un singur mod, prin indeplinirea de catre

Presedintele Romaniei a tuturor obligatiilor constitutionale necesare pentru ca ministrii prevazuti in Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 1/2014 sa fie investiti.

17. In concluzie, prim-ministrul solicita Curtii Constitutionale admiterea cererii si pronuntarea unei decizii prin care:

- sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei;

- sa constate ca acest conflict este cauzat de refuzul Presedintelui Romaniei de a exercita atributia prevazuta la art. 85 alin. (2) si (3) din Constitutia Romaniei, republicata, conform Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 1/2014 privind modificarea structurii si compozitiei politice a Guvernului Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014;

- sa constate ca refuzul Presedintelui Romaniei de a numi pe unii membri ai Guvernului, conform aprobarii Parlamentului, in conformitate cu propunerea prim-ministrului, este neconstitutional.

18. In conformitate cu dispozitiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cererea a fost comunicata Presedintelui Romaniei si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere asupra continutului conflictului juridic de natura constitutionala si a eventualelor cai de solutionare a acestuia.

19. Guvernul a transmis, prin Adresa nr. 5/1.279/2014, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1.056 din 12 martie 2014, punctul sau de vedere in care, suplimentar fata de cele prezentate in sesizarea Curtii Constitutionale, arata ca, in conditiile in care, Presedintele Romaniei a emis Decretul nr. 261/2014 privind revocarea din functie si numirea unor membri ai Guvernului Romaniei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 62 din 5 martie 2014, sesizarea transmisa Curtii cu Adresa nr. 5/1.225/2014 a ramas fara obiect.

20. In eventualitatea in care, Curtea Constitutionala va analiza pe fond situatia existentei unui conflict juridic de natura constitutionala, Guvernul isi mentine integral punctul de vedere exprimat in temeiul prevederilor art. 146 lit. e) din Constitutie in continutul sesizarii inaintate Curtii Constitutionale. 21. Presedintele Romaniei a comunicat punctul sau de vedere cu Adresa nr. 620/14 martie 2014, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 1.108 din 14 martie 2014, prin care solicita Curtii sa constate ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, pentru considerente expuse in continuare.

22. In data de 3 martie 2014, prim-ministrul a transmis propunerea prin care a solicitat Parlamentului convocarea in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru data de 4 martie 2014, ora 15,00, in vederea aprobarii unor modificari in structura si componenta Guvernului Romaniei, respectiv desfiintarea/infiintarea unor posturi de membru al Guvernului, revocarea din functie si numirea in functie a unor membri ai Guvernului.

23. Prin Hotararea nr. 1/2014, Parlamentul a aprobat modificarea structurii si compozitiei politice a Guvernului Romaniei. Hotararea Parlamentului Romaniei a fost comunicata Presedintelui Romaniei in seara zilei de 4 martie 2014, la ora 19,15, si publicata ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014.

24. In conformitate cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia Curtii Constitutionale nr. 98/2008, Presedintele Romaniei a emis decretul privind revocarea din functie si numirea unor membri ai Guvernului Romaniei, in data de 5 martie 2014. Decretul nr. 261/2014 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 5 martie 2014.

25. Desfasurarea evenimentelor releva faptul ca nu a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei. In raport cu normele constitutionale, precum si cu jurisprudenta constitutionala si europeana, aspectele imputate Presedintelui Romaniei nu sunt acte, actiuni sau omisiuni, ci simple declaratii cu caracter politic. Procedura s-a finalizat cu emiterea decretului in cauza, cu respectarea intocmai a procedurii si a jurisprudentei constitutionale.

26. In ziua acordarii votului pentru schimbarea structurii si compozitiei politice a Guvernului, respectiv in data de 4 martie 2014, in calitate de Presedinte al Romaniei, domnul Traian Basescu a declarat public urmatoarele: „(...) Punctul meu de vedere este ca voi respecta deciziile anterioare ale Curtii Constitutionale si voi numi toti ministrii in momentul in care conditiile vor fi indeplinite.”, „(...) cand este vorba despre un ministru desemnat prin votul Parlamentului, Presedintele este obligat sa-l numeasca, deci, indiferent care mi-ar fi parerea despre un ministru sau despre altul, nu ma pot opune votului Parlamentului. Asta a hotarat Curtea Constitutionala anterior. Deci, imi plac sau nu imi plac, nu are nicio relevanta(...)”

27. Este indubitabil ca permanent Presedintele Romaniei a avut in vedere respectarea intocmai a procedurilor privitoare la numirea Guvernului, consacrate constitutional si jurisprudential.

28. Pretinsul conflict juridic intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, nu exista si nici n-a existat pentru ca in prezenta cauza nu se fac referiri la acte sau actiuni prin care Presedintele Romaniei sa-si fi arogat puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin unei alte autoritati publice si nici nu ne aflam in situatia in care

Presedintele Romaniei ar fi trebuit sa isi exercite o atributie si nu si-a exercitat-o.

29. Presedintele Romaniei si-a exercitat intocmai si de indata atributia constitutionala prevazuta de art. 85 alin. (2) coroborat cu art. 85 alin. (3) din Constitutie, ceea ce nu poate conduce la un conflict intre acesta si Guvern.

30. Nu exista nicio dispozitie constitutionala sau legala din care sa rezulte ca, dupa aprobarea Parlamentului, Presedintele Romaniei are un anumit termen pentru emiterea decretului de numire a noilor membri ai Guvernului. Mai mult, nu se poate retine ca emiterea decretului a fost intarziata prin corespondenta, declaratiile politice si luarile de pozitie ce au avut loc.

31. Presedintele Romaniei considera ca emiterea decretului s-a realizat in cel mai scurt termen posibil, respectiv in ziua urmatoare adoptarii Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 1/2014, ce a fost comunicata Presedintelui Romaniei in data de 4 martie 2014, la ora 19,15, si publicata in seara aceleiasi zile in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 4 martie

2014. Asadar nu exista niciun temei de nelegalitate in procedura desfasurata de Presedintele Romaniei.

32. Emiterea decretului privind revocarea din functie si numirea unor membri ai Guvernului Romaniei la nicio zi dupa aprobarea Parlamentului a propunerii prim-ministrului nu poate fi considerata ca a generat un blocaj institutional. Trebuie observat ca, in perioada mentionata, Guvernul Romaniei functiona cu ministrii interimari, nefiind demis in urma vreunei proceduri constitutionale, astfel incat atributiile sale sa fie limitate numai la actele necesare pentru administrarea treburilor publice.

33. Declaratiile nu pot da nastere unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritati publice. A interpreta, in baza unor declaratii politice, ca Presedintele Romaniei nu si-a exercitat atributiile constitutionale, nu este corect. Presedintele Romaniei isi desfasoara activitatea cu respectarea principiului colaborarii intre institutii, in spiritul unui comportament loial fata de Constitutie, principiu reliefat si in jurisprudenta Curtii Constitutionale prin Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012, si prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 758 din 12 noiembrie 2010.

34. Fata de cele de mai sus, Curtea urmeaza sa constate ca nu exista elemente concrete din care sa rezulte ca dialogul dintre Presedintele Romaniei si prim-ministru ar fi produs efecte juridice de natura sa conduca la un blocaj institutional prin neexercitarea prerogativelor constitutionale ale Presedintelui Romaniei.

35. Ulterior sesizarii Curtii, prin Adresa nr. 5/1.235 din 6 martie 2014, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 958 din 6 martie 2014, prim-ministrul Romaniei, domnul Victor-Viorel Ponta, a solicitat Curtii sa ia act de cererea prin care se retrage, ca ramasa fara obiect, Sesizarea nr. 5/1.225 din 5 martie 2014, formulata in temeiul prevederilor art. 146 lit. e) din Constitutie, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 931 din 5 martie 2014, avand in vedere publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 5 martie 2014, a Decretului nr. 261/2014 privind revocarea din functie si numirea unor membri ai Guvernului Romaniei.

36. Cererea privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei a fost dezbatuta in sedinta din data din 19 martie

2014. La sedinta a participat Claudiu Constantin Dinu, consilier prezidential pe probleme juridice din cadrul Departamentului constitutional legislativ al Administratiei Prezidentiale.

37. Avand cuvantul, consilierul prezidential solicita Curtii sa respinga cererea de renuntare formulata de prim-ministrul Romaniei, aratand ca potrivit dispozitiilor art. 14 raportate la art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala are obligatia de a solutiona cererea privind solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala.

38. Pe fond, consilierul prezidential apreciaza ca declaratiile publice ale Presedintelui Romaniei constituie o manifestare a dreptului la exprimarea opiniei politice a acestuia, care nu a conditionat numirea Guvernului de angajarea raspunderii in fata Parlamentului. Corespondenta purtata intre Presedintele Romaniei si prim-ministrul Romaniei cu prilejul numirii guvernului remaniat a avut ca obiect modalitatea de interpretare si aplicare a dispozitiilor constitutionale incidente, in conditiile speciale ale desfiintarii aliantei politice castigatoare a alegerilor parlamentare, care a determinat compozitia politica a guvernului precedent. In urma discutiilor purtate, prim-ministrul a decis angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului asupra unui program, iar Presedintele Romaniei a emis decretul de numire in functie a noilor ministri.

CURTEA,

39. examinand sesizarea formulata de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, punctele de vedere ale Presedintelui Romaniei si Guvernului Romaniei, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile Constitutiei si ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

40. Curtea constata ca a fost legal sesizata si este competenta, potrivit art. 146 lit. e) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 34 si 35 din Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

I. Admisibilitatea sesizarii

41. In conformitate cu dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, Curtea Constitutionala „solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice”. In acest sens, autoritati publice care ar putea fi implicate intr-un conflict juridic de natura constitutionala sunt numai cele cuprinse in titlul III din Constitutie, si anume: Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, Presedintele Romaniei, ca autoritate publica unipersonala, Guvernul, organele administratiei publice centrale si ale administratiei publice locale, precum si organele autoritatii judecatoresti. Pentru exercitarea competentei prevazute de Constitutie, Curtea este sesizata la cererea „Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. Subiectele de drept pe care Legea fundamentala le indrituieste a sesiza Curtea sunt limitativ prevazute, dispozitia constitutionala nedistingand dupa cum autoritatile pe care le reprezinta sunt sau nu parti in conflictul cu care sesizeaza Curtea.

42. Prin urmare, Curtea constata ca prim-ministrul Romaniei este in drept sa formuleze cererea cu privire la solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, autoritati publice susceptibile a avea calitatea de parti intr-un conflict juridic de natura constitutionala.

43. Cu privire la cererea autorului sesizarii prin care se solicita Curtii sa ia act de retragerea „ca ramasa fara obiect” a sesizarii formulate, se retine ca, potrivit dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, „Procedura jurisdictionala prevazuta de prezenta lege se completeaza cu regulile procedurii civile, in masura in care ele sunt compatibile cu natura procedurii in fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotaraste exclusiv de Curte.” Or, natura procedurii desfasurate in fata Curtii Constitutionale este determinata de natura atributiilor pe care instanta constitutionala le exercita in virtutea rolului sau de garant al suprematiei Constitutiei. Astfel, Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala in Romania si are competente consacrate prin insasi Legea fundamentala, atributii de drept constitutional, ramura a dreptului public, asa incat procedura desfasurata in fata Curtii Constitutionale isi insuseste toate trasaturile unei proceduri jurisdictionale de drept public.

44. Renuntarea la judecata, ca expresie a principiului disponibilitatii, este un drept recunoscut partilor participante la un proces de natura civila, fiind expres prevazut de norma procesual civila.

45. Prin urmare, data fiind natura atributiilor Curtii Constitutionale, in lipsa unei reglementari exprese cu privire la posibilitatea partilor aflate intr-o procedura desfasurata in fata Curtii de a renunta la judecata, chiar in conditiile trimiterii la regulile procedurii civile, apreciem ca solicitarea adresata Curtii de a lua act de retragerea, ca ramasa fara obiect, a sesizarii formulate in cauza nu este compatibila cu procedura privind solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice.

46. Asa fiind, in temeiul art. 14 coroborat cu art. 55 din Legea nr. 47/1992, Curtea respinge cererea de retragere a sesizarii formulata de prim-ministrul Romaniei si urmeaza a analiza pe fond sesizarea formulata de acesta, dispunand cu privire la existenta sau inexistenta unui conflict juridic de natura constitutionala, in acord cu prevederile art. 146 lit. e) din Constitutie.

II. Examinarea conditiilor privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala

II. 1. Prezentarea situatiei de fapt

47. In data de 3 martie 2014, prim-ministrul Romaniei, domnul Victor-Viorel Ponta, a transmis propunerea prin care a solicitat Parlamentului convocarea in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, pentru data de 4 martie 2014, ora 15,00, in vederea aprobarii unor modificari in structura si componenta Guvernului Romaniei, respectiv desfiintarea/infiintarea unor posturi de membru al Guvernului, revocarea din functie si numirea in functie a unor membri ai Guvernului.

48. In temeiul prevederilor art. 85 alin. (3) din Constitutie, precum si ale art. 36 si art. 37 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, Parlamentul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 1/2014 privind modificarea structurii si compozitiei politice a Guvernului Romaniei.

49. Hotararea Parlamentului Romaniei a fost comunicata Presedintelui Romaniei in aceeasi zi, 4 martie 2014, in vederea exercitarii atributiilor prevazute la art. 85 alin. (2) si (3) din Constitutie. Hotararea nr. 1/2014 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014.

50. In data de 4 martie 2014, dupa adoptarea Hotararii Parlamentului, in calitate de Presedinte al Romaniei, domnul Traian Basescu a sustinut o conferinta de presa in care a declarat public ca va numi toti ministrii in momentul in care conditiile vor fi indeplinite, iar numirea membrilor Guvernului, conform Hotararii Parlamentului mentionate anterior, este conditionata de asumarea, de catre Guvernul in exercitiu, a unui nou program de guvernare agreat de partidele participante la noua coalitie guvernamentala.

51. In data de 5 martie 2014, prim-ministrul Romaniei sesizeaza Curtea Constitutionala cu cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei.

52. In aceeasi zi, prim-ministrul Romaniei anunta public ca Guvernul Romaniei isi va angaja raspunderea, in temeiul art. 114 alin. (1) din Constitutie, in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program.

53. Ulterior, in temeiul prevederilor art. 85 alin. (2) si (3), ale art. 100 alin. (1) si art. 106 din Constitutie, Presedintele Romaniei a emis decretul privind revocarea din functie si numirea unor membri ai Guvernului Romaniei - Decretul nr. 261/2014, care a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 5 martie 2014.

II. 2. Notiunea de conflict juridic de natura constitutionala intre autoritati publice

54. Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, ca acesta presupune „acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor ”. De asemenea, prin Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Curtea a retinut: „Conflictul juridic de natura constitutionala exista intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie, ceea ce inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institutionale.” In sfarsit, Curtea a mai statuat ca textul art. 146 lit. e) din Constitutie „stabileste competenta Curtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea” (Decizia nr. 270 din 10 martie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008).

55. Fata de circumstantierea realizata in jurisprudenta citata cu privire la atributia conferita Curtii Constitutionale de art. 146 lit. e) din Constitutie, rezulta ca in prezenta cauza Curtea urmeaza sa decida daca aspectele sesizate in cererea prim-ministrului intrunesc elementele constitutive ale unui conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, avand a analiza urmatoarele imprejurari:

- daca Presedintele Romaniei poate conditiona numirea membrilor Guvernului, ca efect al remanierii guvernamentale prin care se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, de aprobarea de catre Parlament a modificarii sau completarii programului politic al Guvernului;

- daca prin declaratiile publice cu privire la numirea in functie a membrilor Guvernului, Presedintele Romaniei a omis sau a refuzat sa indeplineasca o obligatie constitutionala de natura a genera un blocaj institutional.

II. 3. Cadrul juridic constitutional incident in solutionarea cererii privind constatarea unui conflict juridic de natura constitutionala

56. - Art. 85: „(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament

(2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului

(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romaniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.”;

- Art. 102 alin. (1): „Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.”;

- Art. 103: „(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament

(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului

(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.”;

- Art. 104: „(1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui Romaniei, juramantul de la articolul 82

(2) Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul, incepand de la data depunerii juramantului.”;

- Art. 109: „(1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia [...].”

II. 4. Numirea Guvernului - dispozitiile art. 85 alin. (1) coroborate cu art. 103 din Constitutie

57. Dupa desemnarea de catre Presedintele Romaniei a candidatului pentru functia de prim-ministru, Parlamentul verifica, prin comisiile permanente, candidatii pentru functia de ministru. Daca in urma audierilor la comisii candidatii inscrisi pentru functia de ministru primesc aviz favorabil, Parlamentul, in sedinta comuna a celor doua Camere, dezbate Programul de guvernare si lista completa a Guvernului. Parlamentul, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, acorda incredere Guvernului si aproba prin hotarare atat Programul de guvernare, expresie a compozitiei politice a Guvernului, cat si lista membrilor Guvernului, care reflecta structura si compozitia politica a executivului [art. 103 alin. (3) din Constitutie].

58. Potrivit prevederilor art. 90 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/1992, hotararea Parlamentului, semnata de presedintii Camerelor, se inainteaza de catre acestia de indata Presedintelui Romaniei, spre a proceda la numirea Guvernului.

59. Numirea Guvernului de catre Presedintele Romaniei nu se face la sesizarea prim-ministrului, ci la sesizarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si in baza hotararii Parlamentului de aprobare a Programului de guvernare si a listei complete a membrilor Guvernului. Astfel, potrivit art. 85 alin. (1) teza a doua din Constitutie, Presedintele Romaniei numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

II. 5. Remanierea guvernamentala care are ca efect schimbarea structurii sau compozitiei politice a Guvernului-dispozitiile art. 85 alin. (3) din Constitutie

60. Remanierea guvernamentala reprezinta inlocuirea unor membri ai Guvernului cu alte persoane care nu se regasesc pe lista initiala aprobata de Parlament, la investitura. In acest caz,

Presedintele Romaniei revoca si numeste pe unii membrii ai Guvernului, procedura prevazuta de art. 86 alin. (2) si (3) si art. 90 din Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/1992, fiind pe deplin aplicabila.

61. Din textul Constitutiei rezulta ca, in cazurile prevazute la alin. (1) si (3) ale art. 85, numirea de catre Presedintele Romaniei a ministrilor este un act de executare a hotararii Parlamentului si de investire, pe aceasta baza, a ministrilor de catre seful statului. Hotararea organului reprezentativ suprem al poporului roman [art. 61 alin. (1) din Constitutia Romaniei] este un act obligatoriu, pe care Presedintele nu l-ar putea refuza decat prin savarsirea unor fapte grave de incalcare a Constitutiei. Potrivit art. 85 alin. (3) din Constitutie, competenta constitutionala a Presedintelui Romaniei in procedura de remaniere a Guvernului vizeaza doar revocarea si numirea unor membrii ai executivului, pe baza aprobarii Parlamentului.

II. 6. Programul de guvernare

62. In ceea ce priveste Programul de guvernare, acest document politic vizeaza exclusiv raportul constitutional dintre Parlament si Guvern, raport guvernat de dispozitiile art. 61 alin. (1) din Constitutie, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”, si de cele ale art. 102 alin. (1) din Constitutie, „Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice”.

63. In caz de remaniere guvernamentala, dispozitiile constitutionale ale art. 103 alin. (3) nu prevad obligatia prim-ministrului de a supune votului de incredere al Parlamentului acest act politic, ci doar, asa cum s-a aratat in prealabil, lista membrilor Guvernului, care reflecta structura si compozitia politica a noului executiv.

64. Insa, Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului, in conformitate cu dispozitiile art. 109 din Constitutie, potrivit carora „(1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia [...]”, iar cat timp increderea acordata Guvernului nu a fost retrasa, nu exista temei constitutional pentru ca acelasi Program de guvernare, aprobat de Parlament la investitura, sa fie din nou supus aprobarii Parlamentului. Mai mult, pe parcursul exercitarii mandatului, daca apreciaza ca Guvernul nu isi poate realiza functiile constitutionale sau programul politic in noua sa componenta, Parlamentul, in indeplinirea functiei sale de control, poate sa retraga Guvernului increderea acordata, prin promovarea si adoptarea unei motiuni de cenzura, in conditiile art. 113 din Constitutie.

65. Pe de alta parte, intrucat punerea in aplicare a Programului de guvernare este conditionata de aprobarea de catre Parlament, orice modificare a acestuia impune in sarcina Guvernului obligatia de a supune dezbaterii forului legislativ noul continut al Programului. Astfel, in temeiul art. 114 alin. (1) din Constitutie „Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege”. Decizia Guvernului de a-si angaja raspunderea constituie un act de vointa exclusiv, unilateral si irevocabil realizat in vederea adoptarii noului program, iar Parlamentul, in conditiile procedurale stabilite prin Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/1992, poate vota, in urma depunerii de catre cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor, o motiune de cenzura care are drept efect demiterea Guvernului.

III. Analiza existentei conflictului juridic de natura constitutionala

66. Conform jurisprudentei Curtii Constitutionale „Conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritati publice presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente, care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor.” (Decizia Curtii Constitutionale nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005) 67. Conflictul juridic de natura constitutionala se poate declansa intre doua sau mai multe autoritati si poate privi continutul ori intinderea atributiilor lor decurgand din Constitutie, ceea ce inseamna ca acestea sunt conflicte de competenta, pozitive sau negative, si care pot crea blocaje institutionale.

68. In aceeasi decizie, Curtea Constitutionala a mai statuat ca opiniile, judecatile de valoare sau afirmatiile titularului unui mandat de demnitate publica - asa cum este Presedintele Romaniei, autoritate publica unipersonala, ori cum este conducatorul unei autoritati publice - referitoare la alte autoritati publice nu constituie prin ele insele conflicte juridice intre autoritati publice. Parerile sau propunerile privind modul cum actioneaza ori ar trebui sa actioneze o anumita autoritate publica sau structurile acesteia, chiar critice fiind, nu declanseaza blocaje institutionale, daca nu sunt urmate de actiuni sau inactiuni de natura sa impiedice indeplinirea atributiilor constitutionale ale acelor autoritati publice. Asemenea pareri ori propuneri raman in cadrul limitelor libertatii de exprimare a opiniilor politice, cu ingradirile prevazute de art. 30 alin. (6) si (7) din Constitutie.

69. Articolul 84 alin. (1) din Constitutie prevede ca, „In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nicio alta functie publica sau privata”. Aceste interdictii nu exclud insa posibilitatea exprimarii, in continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor si a scopurilor prezentate in programul sau electoral ori sa militeze si sa actioneze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constitutionale.

70. Functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, prevazuta de art. 80 alin. (2) teza a doua din Constitutie, impune impartialitate din partea Presedintelui Romaniei, dar nu exclude posibilitatea exprimarii opiniei sale privind modul optim de solutionare a divergentelor aparute.

71. Dreptul la exprimarea opiniei politice este garantat si pentru Presedintele Romaniei de art. 84 alin. (2), care prevede pentru seful statului aceeasi imunitate ca si pentru deputati si senatori, art. 72 alin. (1) din Constitutie aplicandu-se in mod corespunzator.

72. Curtea constata ca nu exista alte motive intemeiate pe dispozitiile si pe principiile Constitutiei care sa justifice reconsiderarea acestor teze statuate in jurisprudenta instantei constitutionale.

73. Pe de alta parte, Curtea subliniaza faptul ca, in activitatea de indeplinire a mandatelor constitutionale ce le revin, reprezentantii autoritatilor publice, prin pozitiile pe care le exprima, au obligatia de a evita crearea unor stari conflictuale intre puteri. Statutul constitutional al Presedintelui, precum si rolul acestuia in cadrul democratiei constitutionale il obliga sa isi aleaga forme adecvate de exprimare.

74. Asa fiind, Curtea constata ca declaratiile Presedintelui Romaniei nu au fost urmate de actiuni sau inactiuni de natura sa impiedice indeplinirea atributiilor constitutionale ale autoritatii executive, seful statului semnand Decretul nr. 261/2014 privind revocarea din functie si numirea unor membri ai Guvernului Romaniei, care a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 5 martie 2014.

75. In ceea ce priveste momentul la care se exercita de catre Presedinte aceasta atributie constitutionala, Curtea retine ca nici Constitutia, nici Legea nr. 90/2001 nu prevad un termen in limitele caruia Presedintele Romaniei trebuie sa emita decretul privind revocarea din functie si numirea membrilor Guvernului.

76. Avand in vedere considerentele expuse in prezenta decizie, dispozitiile art. 1 alin. (3) si (4), art. 85, art. 102 alin. (1), art. 103, art. 104, art. 109 si ale art. 146 lit. e) din Constitutie, precum si prevederile art. 11 alin. (1) lit. A.e), art. 3 4 si ale art. 35 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

DECIDE:

Curtea constata ca nu a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Presedintele Romaniei si Guvernul Romaniei, generat de declaratiile publice ale Presedintelui Romaniei cu privire la numirea in functie a membrilor Guvernului. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei si prim-ministrului Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Pronuntata in sedinta din data de 19 martie 2014. 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-sef,

Mihaela Senia Costinescu