De la idee la companie înregistrată - probleme juridice ale antreprenorilor în tehnologie aflați la început de drum (partea I)

Articol scris de Tudor Stanciu, co-inițiator Digital2Law, avocat specializat în lucrul cu companiile de tehnologie

Luând în considerare cele de mai sus, e bine ca aspectele conexe deschiderii unei firme, care sunt cât de cât predictibile, să fie rezolvate în avans. Fără a pretinde că lista de mai jos este exhaustivă, am compilat un număr de întrebări pe care le-am auzit, în practică, de la cei care vor să pornească pentru prima dată pe un drum antreprenorial. O notă suplimentară: majoritatea întrebărilor provin din partea antreprenorilor care plănuiau să dezvolte produse tehnologice proprii - dar informațiile pot fi utile și pentru alte tipuri de firme.

1. Am nevoie de o entitate juridică pentru a începe lucrul la un proiect personal?

Răspunsul depinde foarte mult de etapa în care se află proiectul. În general, proiectele în faza de idee sau dezvoltare pot chiar fi construite mai repede și facil fără prea multe constrângeri de tip juridic. Când proiectul este în etapa în care poate fi comercializat, o firmă care gestionează proiectul și are termeni și condiții clare de operare a proiectului poate conferi credibilitate superioară în fața clienților/ utilizatorilor finali.

Un alt aspect de luat în considerare în etapele inițiale este alinierea de viziune și obiective a tuturor membrilor echipei inițiatoare a proiectului - în măsura în care implicarea este încă neclară, înființarea unei firme poate pune probleme pe care membrii echipei nu știu încă în ce fel le pot rezolva (de exemplu, alocarea de părți sociale din capitalul social al firmei).

În fine, trebuie reținut că multe dintre problemele care apar la început de drum între fondatorii unui proiect pot fi rezolvate și fără înființarea unei firme, prin redactarea unor documente specifice (de exemplu, un acord de principiu între viitorii asociați ai unei firme, cu privire la drepturile & obligațiile pe care și le asumă viitorii asociați în legătură cu lucrul lor la proiect; documente de confidențialitate cu privire la informațiile primite și transmise în timpul colaborării la proiect).

În oricare dintre situații, însă, lipsa unei firme (sau a oricărui alt tip de organizare formal înregistrată - persoană fizică autorizată, de exemplu) nu trebuie să fie un motiv pentru neînceperea lucrului la un proiect nou.

2. Cum mă pot asigura că ideea mea nu este “furată” (de către ceilalți membrii ai echipei, de către un investitor căruia îi prezint ideea, de către oricine altcineva care se arată interesat de ceea ce fac)?

În zona companiilor de produs tehnologic, probabilitatea ca o idee de produs nou să fie absolut unică este extrem de mică - în realitate, ce face diferența între mai mulți oameni care au aceeași idee este felul în care aceasta este implementată. Mai degrabă, toate procesele și procedurile utilizate pentru punerea în execuție a unei idei ar putea prezenta interes pentru a fi protejate față de terți.

Având în vedere aceste considerații, fiecare situație în care ideea este prezentată trebuie evaluată în parte pentru a vedea sub ce formă poate fi aceasta transmisă terților. În cazul unei prezentări publice (așa-numitele pitch-uri din cadrul evenimentelor de profil - acceleratoare, incubatoare - sau în cazul interviurilor), descrierea ideii din spatele produsului trebuie să aibă în vedere mai mult aspectele ce țin de latura de business a viitoarei firme și mai puțin tehnologiile utilizate, metoda găsită pentru a rezolva o anumită problemă sau modul tehnic de operare al produsului ce va fi conceput pe baza ideii.

În discuțiile private, purtate în cadrul unor întâlniri repetate, trebuie evaluată calitatea interlocutorului: dacă ideea este prezentată către un investitor care și-a arătat în prealabil interesul pentru a investi în idee, ori dacă prezentarea are drept scop atragerea unui co-fondator în cadrul echipei de implementare a ideii, aceasta din urmă ar putea fi creionată în linii mai clare, pentru ca potențialul investitor sau co-fondator să poată aprecia în ce măsură oportunitatea care i se prezintă este una pe care o înțelege și căreia vrea să i se alăture. În astfel de discuții private, poată fi luată în considerare semnarea unui acord de confidențialitate și, eventual, neconcurență cu cel căruia îi este prezentată ideea.

3. Trebuie să semnez anumite documente cu membrii echipei fondatoare alături de care lucrez? Ce ar trebui să conțină aceste documente?

Așa cum menționam la finalul răspunsului la prima întrebare, există o serie de documente ce ar trebui semnate între fondatorii unui nou proiect, chiar înaintea momentului înființării unei firme. Majoritatea acestor tipuri de documente nu sunt, per se, reglementate de legislația română în vigoare, așa că este bine ca acestea să fie redactate pe baza unor modele utilizate cu succes în alte jurisdicții, particularizate pentru situația de fapt existentă și revizuite alături de un avocat.

Spre exemplu, fondatorii pot încheia un acord de colaborare, care să fie baza acordului între asociați pe care îl vor semna la momentul la care vor înființa firma. Un model bun de la care se poate porni este cel realizat de Seedcamp, fond de investiții de tip seed. Printre clauzele ce ar trebui prevăzute într-un astfel de document, se numără cesiunea drepturilor de proprietate intelectuală către entitatea care se va forma ulterior incorporării firmei nou-înființate; alocarea părților sociale în viitoarea firmă și condițiile în care beneficiile rezultate de pe urmă acestor părți sociale (cum ar fi dividendele) pot fi exercitate; ce obligații are fiecare dintre fondatori raportat la resursele pe care le alocă pentru implementarea ideii.

4. Cum îmi pot proteja, din punct de vedere juridic, ideea sau anumite părți ale acesteia?

Niciun sistem de drept nu protejează ideile per se, în particular și pentru că acestea nu pot fi materializate într-o formă fizică care să aibă o relevanță juridică de sine stătătoare - orice material scris care cuprinde descrierea unei idei poate fi protejat prin alte elemente ale drepturilor de proprietate intelectuală, după caz (drepturi de autor, mărci comerciale, brevete de invenție) - este bine ca, înainte de discuția cu un avocat, să vă documentați cu privire la aceste noțiuni și aplicabilitatea lor la situația voastră de fapt.