Top cinci capcane privind proprietatea intelectuală pe rețelele sociale

Mai jos am încercat să exemplificăm câteva dintre cele mai comune spețe care pot apărea în acest domeniu, cu ajutorul lui Paul Cosmovici, avocat specialist european în proprietate intelectuală.

1. Dacă fac o fotografie pe stradă și surprind, involuntar, și alte persoane în acea fotografie, este ilegal?

Dacă persoana este în spațiul public, poți să o fotografiezi. Aceasta este o primă confuzie care se face de obicei. În al doilea rând, dacă fotografiezi o persoană care își exercită meseria, de exemplu un politician care vorbește în public, un pictor în atelier sau un preot în biserică, iarăși nu ar trebui să fie nicio problemă dacă publici fotografia pe o rețea socială. Dacă fotografiezi o persoană atunci când nu își exercită atribuții publice, de exemplu când merge la cumpărături sau când se întâlnește cu cineva etc., atunci ai o problemă.

2. A fost o întreagă dezbatere la un moment dat legată de schimbarea termenilor și condițiilor celor de la Instagram referitoare la faptul că fotografiile încărcate pe rețea ar putea fi folosite de către companie în scopuri de promovare. Ce putem face în acest sens pentru a ne apăra drepturile de autor pentru acele fotografii?

Trebuie văzută politica actuală, ce prevede și pe legea cărei țări a fost emisă. În general vei uploada pe Instagram o fotografie pe care ai fi vrut să obții niște bani după aceea. Dacă atunci când îți faci cont scrie că tu cedezi toate drepturile de autor pentru fotografiile pe care le încarci în cont și ei au dreptul să le folosească în scop necomercial, doar pentru politica de promovare, atunci tu ai validat prin acord scris că ești de acord. Dacă observi că încep să le folosească în mod comercial (o pun  pe cărți, pe reviste, pe produse, o găsești pe o marcă) atunci poți să le ceri bani.

3. În România, dacă un creator de conținut dorește să acționeze în judecată o entitate care i-a încălcat un drept de proprietate intelectuală prin intermediul social media, se pune problema dacă avem pârghii juridice care să determine instanța să acționeze în astfel de cazuri...

De obicei, în foarte puține cazuri se ajunge în instanță pe astfel de spețe. Ele se soluționează cel mai des prin negociere. Poți cere fie să fii citat ca sursă, fie să ți se ofere o sumă de bani, fie să se retragă conținutul de pe site-ul respectiv. În general, cazul se rezolvă prin una din aceste trei situații.

4. Există situații în care o persoană urcă un film pe YouTube, șterge varianta originală din computerul personal și constată că o altă persoană a copiat acel film și l-a încărcat pe canalul propriu. În această situație cei mai mulți nu știu cum să reacționeze.

Cea mai bună soluție ar fi ca persoana căreia i s-a încălcat dreptul de autor să descarce filmul de pe YouTube și să îl depună la ORDA (Oficiul Român pentru Drepturi de Autor) de unde va primi o dovadă a acestei înregistrări pe care în termeni juridici o numim dată certă și care atestă cine este primul autor al materialului respectiv.

5. Tot în legătură cu filmele încărcate pe rețelele sociale, există și situații în care cineva poate filma ceva în spațiul public, dar pe fundal să se audă o melodie foarte cunoscută pentru care cineva deja deține drepturi de autor. Ce facem în momentul în care persoana respectivă dorește să își apere drepturile?

În situația aceasta ne confruntăm cu o încălcare clară a drepturilor de autor. Chiar dacă avem de-a face cu o operă derivată, adică un segment de film, unde în fundal se aude o melodie foarte cunoscută, acea melodie nu este proprietatea noastră, iar autorul ei are tot dreptul să ne ceară fie să ștergem sunetul din film pe segmentul unde apare melodia, fie să plătim o anumită sumă de bani. În cele mai multe dintre cazuri se merge pe prima variantă.