Cum poate fi contestată o decizie (ilegală) de concediere

Practic, această serie de pași se referă la contestarea în instanță a deciziei de concediere. E vorba, în concret, de o cerere de chemare în judecată, adresată angajatorului, unde angajatul va cere o serie de măsuri, pentru a obține remedii împotriva unei decizii de concediere pe care acesta o consideră ilegală.

Conform Codului de procedură civilă și a Codului muncii, fostul angajat va contesta decizia de concediere la Tribunalul în raza căruia își are domiciliul sau reședința. Astfel, dacă angajatul domiciliază în Iași, dar lucra în București, va introduce cerea de chemare în judecată la Tribunalul Iași. 

Cum trebuie să arate o astfel de cerere? Conform Codului de procedură civilă, trebuie introduse în cerere informațiile care apar, în mod normal, într-o cerere de chemare în judecată: de la date despre părți, la pretențiile reclamantului, în sine.

În cazul ultimelor, fostul salariat va cere, în primul rând, anularea deciziei de concediere pe care o consideră ilegală. În baza acesteia, poate să ceară și reintegrarea în cadrul vechiului loc de muncă, alături de alte remedii eventuale, cum ar fi despăgubirile pentru salariile neplătite.

Reguli speciale în domeniul litigiilor de muncă

Probabil cel mai favorabil element, pentru fostul salariat, este că, în astfel de litigii, sarcina probei îi revine angajatorului. Acesta, conform Codului muncii, este obligat să depună probele, în apărarea sa, până la primul termen.

Avantajul acesta pentru angajat este de înțeles, întrucât, de multe ori, e nevoie de consultarea unor documente care se află în posesia angajatorului, pentru soluționarea unor astfel de litigii (în special când se verifică temeinicia concedierii iar angajatorul o justifică în baza unor considerente de reorganizare).  

Totuși, foștii angajați care vor să conteste decizia de concediere trebuie să știe că au un termen, în acest scop, de 30 de zile, în care pot acționa în instanță. Și chiar dacă termenul pentru plata drepturilor salariale neacordate sau a despăgubirilor este de trei ani, acestea nu pot fi acordate, dacă nu se dispune anularea deciziei de concediere, în primul rând. Astfel, termenul relevant este cel de 30 de zile.

În final, ar mai trebui menționat că astfel de cereri sunt scutite de taxa de timbru și se soluționează în regim de urgență.

Reintegrare în muncă 2019 este o campanie de informare avocatnet.ro, care abordează principalele chestiuni legate de posibilitatea reintegrării în muncă a salariatului concediat ilegal. În cadrul campaniei, vom prezenta teme precum tipurile de concedieri ilegale care ar justifica o reintegrare în muncă, felul în care trebuie cerută reintegrarea în muncă sau cumulul remediului reintegrării în muncă cu alte remedii, printre altele. Toate articolele din serie, publicate până acum, sunt disponibile aici.