UPDATE: Legea avertizorilor de integritate intră în vigoare joi

Legea nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public este menită să înlesnească raportările avertizorilor cu privire la încălcarea legislației în cadrul entităților private, dar și încălcările din cadrul autorităților și instituțiilor publice sau altor persoane juridice de drept public.

„Prezenta lege reglementează procedura de primire, de examinare şi soluţionare a raportărilor, drepturile şi obligaţiile persoanelor care efectuează raportări sau divulgă public informaţii privind încălcări ale legii, măsurile de protecţie a acestora, obligaţiile autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi persoanelor juridice de drept privat, drepturile persoanelor vizate, precum şi atribuţiile autorităţilor competente”, scrie în Legea 361, care se va aplica în trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial - 22 decembrie 2022. Ca spectru de aplicare, noua lege vizează încălcările legii care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă, în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat - adică inclusiv ONG-uri.

Între altele, deputații au decis, la ultimul vot, că legea îi va proteja și pe cei ale căror raporturi de muncă nu au început, dar și raportărilor sau dezvăluirilor publice făcute în mod anonim. 

Dacă ne referim strict la companiile private, vorbim și de o obligație pentru companiile private să creeze canale interne de raportare pentru avertizori și proceduri pentru gestionarea raportărilor, dar care se va aplica etapizat -  începând de la intrarea în vigoare a legii pentru cei care au de la 250 de angajați în sus și începând din 17 decembrie 2023 cele care au între 50 - 249 de salariați. În plus, în viitoarea lege scrie că „Persoanele juridice de drept privat care au între 50 şi 249 de angajaţi se pot grupa şi pot utiliza sau partaja resurse în ceea ce priveşte primirea raportărilor referitoare la încălcări ale legii şi în ceea ce priveşte acţiunile subsecvente.”

În același timp însă, vor exista și firme private care vor trebui să respecte obligația aceasta indiferent de numărul de salariați pe care-l au. Vizate sunt cele ce activează în domenii precum cel bancar, de investiții, finanțare participativă, domeniul petrolier, al asigurărilor sau serviciilor de plată (lista completă este în anexa nr. 3 la proiect).

În esență, prevederile se aplică, în primul rând, celor care au obținut informații despre încălcări ale legislației într-un context profesional - salariații, persoanele care desfășoară activități independente, acționarii societăților, voluntarii și stagiarii, printre alții. În al doilea rând, prevederile se aplică și foștilor salariați sau persoanelor care fac raportări, inclusiv anonime, legate de încălcări despre care au aflat în timpul recrutărilor sau negocierilor precontractuale. 

Încălcările legislației vor putea fi raportate de avertizori pe canale interne sau externe. Acestea se vor face în scris, printr-un document tipărit sau electronic, telefonic, prin mesagerie vocală sau prin întâlniri în persoană. Raportările vor trebui să conțină anumite informații despre avertizori, cum ar fi prenumele, numele și datele de contact. Iar dacă vorbim de raportări anonime, vor fi necesare, printre altele, datele de contact.

Raportările vor fi centralizate într-un registru electronic special, care va conține inclusiv informații despre soluționarea acestora, și vor trebui păstrate timp de cinci ani.

„Persoana desemnată să soluţioneze raportarea are obligaţia de a nu dezvălui identitatea avertizorului în interes public şi nici informaţiile care ar permite identificarea directă sau indirectă a acestuia, cu excepţia situaţiei în care are consimţământul expres al acestuia. Prin excepţie (...), identitatea avertizorului în interes public şi orice altă informaţie (...) pot fi divulgate numai în cazul în care acest lucru este o obligaţie impusă de lege, cu respectarea condiţiilor şi a limitelor prevăzute de aceasta”, scrie în lege.

Referitor la căile externe de raportare, la această categorie intră raportările făcute la Agenția Națională de Integritate sau la instituții și autorități publice care, potrivit legii, primesc și soluționează raportări privind încălcarea legislației în domenii specifice.

Indiferent de situație, avertizorii trebuie protejați, în anumite condiții, de posibilele consecințe negative ale raportărilor pe care le fac.

Proiectul prevede o serie de amenzi pentru nerespectarea prevederilor sale de către firme și autorități publice, dar și pentru avertizorii care fac raportări nereale.

Motivele pentru care legea a trebuit revizuită

Legea a trecut de două ori prin Parlament, întrucât șeful statului a cerut reexaminarea proiectului de lege în urma primei adoptări, pentru că, sublinia atunci președintele, protecția avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupției și o transpunere necorespunzătoare a directivei în cauză implică atât riscul declanșării unei proceduri de infringement, cât și riscul activării mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

Președintele arăta, așa cum a prezentat și redacția noastră, înspre o neconcordanță din proiect în cazul raportărilor anonime, înspre termenul impus pentru păstrarea raportărilor de doi ani, considerat insuficient pentru a asigura finalitatea legii, înspre condiționarea impusă la divulgările publice cu privire la termenul de trei luni care să fi trecut de la raportarea internă/externă și alte aspecte. Toate au fost criticate, în egală măsură, de specialiști, atrăgându-se atenția că se face o transpunere greșită a directivei.

Problemele au început, însă, înainte ca șeful statului să ceară reexaminarea. Un grup de deputați a depus la Curtea Constituțională o sesizare în care se reclama că proiectul de lege adoptat inițial de deputați a suferit „numeroase amendamente care au denaturat semnificativ consimțământul exprimat de Senat cu privire la adoptarea respectivului act”. Astfel, documentul a trecut inițial printr-o analiză a Curții Constituționale, care însă a concluzionat că acesta este constituțional.

„Legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată.

Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia”, au explicat judecătorii Curții, potrivit unui comunicat de presă referitor la decizia de respingere a sesizării.

România este în întârziere cu transpunerea directivei avertizorilor

Directiva europeană 1.937/2019, care trebuie transpusă în România prin proiectul de lege aflat acum în reexaminare la Parlament, stabilește o serie de măsuri destinate protecției celor care atrag atenția asupra unor nereguli întâlnite într-o companie sau asupra practicilor ilegale ale acesteia. De principiu, aceasta trebuia transpusă până la 17 decembrie 2021.

Directiva prevede că anumite firme sunt obligate să stabilească proceduri sau canale interne pentru preluarea sesizărilor unor avertizori în interes public și măsuri de protecție pentru ei. În directiva europeană aceștia sunt numiți avertizori de integritate.

Proiectul de lege al avertizorilor în interes public a fost înregistrat la Senat la finalul lunii martie 2022, după ce a fost aprobat și trimis de Guvern la Parlament. Senatorii i-au adus modificări și l-au adoptat în aprilie 2022, însă deputații au decis și ei să aducă numeroase amendamente, astfel că forma adoptată inițial de Camera Deputaților în iunie 2022 era cu mult diferită față de cea venită de la Senat. 

În altă ordine de idei, din cauza stagnării inițiale a acestui proiect de lege la Ministerul Justiției, mai mulți parlamentari înregistraseră, în noiembrie 2021, o altă propunere legislativă cu același obiect, dar cu unele diferențe de conținut. Totuși, această propunere legislativă a fost respinsă definitiv în mai 2022 pentru a lăsa cale liberă proiectului inițiat de Guvern.