Interviu: Despre noile atribuții ale MF privind infracțiunile fiscale și combaterea schimbărilor climatice prin taxare, care ar putea aduce modificări importante pentru firme

Noile atribuții pe care le-a căpătat MF sunt prevăzute de HG 198/2024, act normativ oficializat de Executiv în primăvară. În acest context, Alin Negrescu, Tax Partner, și Ionuț Măstăcăneanu, Tax Director, ne-au explicat ce este cu aceste modificări și la ce ar trebui să se aștepte contribuabilii pe termen scurt, mediu și lung.

1. Cu ce se ocupă, mai exact, grupul de lucru al OCDE privind Tax Crime și de ce activitatea sa este relevantă pentru statele membre (sau viitoarele state membre) ale OCDE?

KPMG: Conform site-ului OCDE, Grupul operativ al OCDE privind Infracțiunile Fiscale și Alte Infracțiuni („OECD Task Force on Tax Crimes and Other Crimes” - TFTC) sprijină eforturile globale de eliminare a fluxurilor financiare ilicite prin punerea în aplicare a „Dialogului de la Oslo”, o strategie lansată în 2011 pentru a promova abordările „whole of government” în combaterea criminalității fiscale și a altor infracțiuni financiare, prin stabilirea de standarde, partajarea celor mai bune practici și consolidarea capacităților. În ceea ce priveste „abordarea integrală a guvernului” („Whole-of-Government Approach” - WGA), aceasta se referă la activitățile comune desfășurate de diverse ministere, administrații publice și agenții publice pentru a oferi o soluție comună la anumite probleme și pentru a implica o anumită formă de muncă și restructurare transfrontalieră, conform Wikipedia.

Susținut de cele zece principii globale ale OCDE pentru combaterea criminalității fiscale, TFTC oferă o serie de instrumente practice, îndrumări, instruire și alte inițiative de consolidare a capacităților care oferă sprijin esențial jurisdicțiilor în lupta lor împotriva infracțiunilor fiscale și a altor infracțiuni financiare atât pe plan intern, cât și internațional. Ca organism subsidiar al Comitelului pentru afaceri fiscale al OCDE („OECD’s Committee on Fiscal Affairs” - CFA), TFTC include: toate cele 38 de țări membre OCDE; Argentina; opțional, pot participa la reuniunile TFTC țările care nu sunt membre OCDE și la care participă în mod regulat o gamă variată de jurisdicții dezvoltate și în curs de dezvoltare din întreaga lume. Găsiți aici un sumar al scopului TFTC și al activității propuse (fișier cu text în limba engleză - n. red.).

2. Ce implică, din partea MF, participarea la activitatea grupului de lucru privind Tax Crime?

KPMG: Conform notei de fundamentare a HG 198/2024, „încă de la nivelul anului 2022, OCDE a lansat României invitația de a participa la exercițiul de evaluare comparativă a celor zece principii globale ale OCDE pentru combaterea criminalității fiscale, inițiativă ce face parte din procesul amplu ce presupune aderarea României la această organizație. Lipsa unei structuri dedicate care să gestioneze acest proces, mai ales în contextul în care domeniul infracțiunilor fiscale necesită o colaborare interinstituțională cu mai multe instituții și autorități cu atribuții specifice în domeniu, a condus la dificultăți în gestionarea acestei problematici. Mai mult decât atât, domeniul infracțiunilor fiscale rămâne un subiect deschis inclusiv ulterior aderării la OCDE, această organizație monitorizând evoluția României în acest domeniu.

Așa fiind, prin intermediul art. LXVI din OUG 115/2023 a fost completată OUG 81/2023 în vederea constituirii cadrului legal necesar înființării unei structuri dedicate Tax&Crime. De asemenea, în contextul dezvoltării domeniului cooperării administrative internaționale în ceea ce privește schimbul internațional de informații, este necesară consolidarea capacității structurilor care asigură transpunerea legislației în acest domeniu.”

Prin HG 198/2024, se modifică și completează funcțiile și atribuțiile MF după cum urmează:

• coordonarea activității de analiză a cheltuielilor publice;
• gestionarea și implementarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră la nivel național, conform prevederilor Regulamentului european 956/2023;
• gestionarea pachetului de acte normative, prin prisma elementelor de taxare, în vederea conformării planului UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050;
• coordonarea și gestionarea relației cu OCDE în domeniul infracțiunilor fiscale.

Astfel, majorarea numărului de angajați din MF este motivată de către instituție prin înființarea unui departament dedicat „Tax Crime”, al cărui scop este să asigure, în principal, coordonarea relației cu OCDE, dar și cu alte instituții cu rol în zona infracțiunilor fiscale.

3. Această colaborare cu OCDE se poate transpune în modificări legislative naționale legate de infracțiunile fiscale?

KPMG: Deși la acest moment nu suntem în posesia unor informații concrete cu privire la posibile modificări legislative provenite ca urmare a înființării departamentului Tax Crime, considerăm că îmbunătățirea coordonării relației cu OCDE și înființarea unui departament dedicat infracțiunilor fiscale, în plus față de structura deja existentă sub coordonarea Fiscului, ar putea întări măsurile existente asupra infracțiunilor fiscale prin introducerea unor noi atribuții la nivelul MF/Fisc sau ar putea fi adăugate noi sancțiuni în funcție de gravitatea infracțiunii.

4. Această colaborare cu OCDE poate implica schimbări în privința abordării controalelor fiscale la contribuabilii activi în România suspecți de infracțiuni fiscale?

KPMG: Având în vedere focusul Fiscului din ultimii ani asupra îmbunătățirii colectării taxelor la bugetul de stat, inclusiv prin diminuarea evaziunii fiscale, considerăm că înființarea departamentului Tax Crime și colaborarea strânsă cu aceeași structură din cadrul OCDE ar putea avea efecte importante asupra controalelor fiscale, prin creșterea numărului acestora, în mod special la nivelul contribuabililor mari, respectiv persoanelor fizice cu averi mari, dar și prin înăsprirea și diversificarea procedurilor aplicate sau a sancțiunilor impuse.

5. Planul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a ajunge la neutralitate climatică implică, la nivel național, introducerea de taxe noi sau majorarea de taxe existente?

KPMG: Companiile importatoare de produse considerate poluante -- cum ar fi cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, hidrogenul, electricitatea și îngrășămintele -- sunt vizate de noi obligații, reglementate la nivel european de Regulamentul privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (așa-numitul „CBAM” - „Carbon Border Adjustment Mechanism”). CBAM face parte din programul european de combatere a schimbărilor climatice numit „Fit for 55” („Pregătiți pentru 55”), care își propune să reducă emisiile cu cel putin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Prin reglementările CBAM, UE își propune să combată riscul de relocare a emisiilor de carbon - relocare ce are loc atunci când companiile cu sediul în UE își mută producția în țări din afara UE unde politicile climatice sunt mai puțin stricte.

Regulamentul se aplică tuturor operatorilor economici stabiliți în UE care importă mărfuri din una dintre categoriile menționate mai sus și le pun în liberă circulație pe teritoriul UE, cu excepția mărfurilor originare din Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția. Întrucât regulamentul european este de directă aplicare în România, nu este necesară implementarea la nivel național a obligațiilor CBAM.

Regulamentul CBAM a intrat în vigoare în mai 2023 și prevede o perioadă de tranziție începând cu octombrie 2023 și până în decembrie 2025, urmând ca începând cu 2026 regulamentul să fie pus complet în aplicare. În perioada de tranziție, importatorii au obligația de a se înregistra în Registrul Tranzitoriu CBAM și de a raporta trimestrial produsele importate vizate de regulament, în termen de cel mult o lună de la sfârșitul trimestrului respectiv. În raportările trimestriale CBAM trebuie declarate mai multe date, precum cantitatea și tipul de produse importate care intră sub incidența CBAM, țara de origine a acestora, nivelul emisiilor de carbon asociate producției lor - emisii directe, emisiile indirecte, prețul carbonului plătit într-o țară de origine pentru emisiile încorporate în mărfurile importate, precum și alte date suplimentare în funcție de categoria produsului importat. Chiar dacă în perioada de tranziție nu există obligații financiare pentru importatori, nerespectarea obligațiilor de declarare poate duce la impunerea de penalități cuprinse între zece și 50 de euro pe tona de emisii nedeclarate.

Pe lângă CBAM, pachetul „Fit for 55” include și următoarele acțiuni:

• Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii;
• Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice;
• Obiectivele de reducere a emisiilor ale statelor membre;
• Emisiile și absorbțiile care rezultă din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură;
• Standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete;
• Reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic;
• Combustibilii de aviație durabili;
• Combustibili decarbonizați în transportul maritim;
• Infrastructura pentru combustibili alternativi;
• Energia din surse regenerabile;
• Eficiența energetică;
• Performanța energetică a clădirilor;
• Pachetul privind piața hidrogenului și a gazului decarbonizat;
• Impozitarea energiei.

6. La ce ar trebui să se aștepte contribuabilii activi în România, în următorii ani, în privința taxării, în contextul planului UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a ajunge la neutralitate climatică?

KPMG: Având în vedere presiunile în materie de climă existente atât la nivelul UE, cât și la nivel global, considerăm că vor interveni modificări în materie de impozitare, în mod special la nivelul taxe de mediu, cauzate de aceste reforme menționate mai sus, atât pe termen scurt, cât și mediu și lung. De exemplu, pe 30 decembrie 2024 va intra în vigoare Regulamentul european privind despădurirea („EUDR” - „EU Deforestation Regulation”), care are ca scop certificarea faptului că produsele cumpărate, folosite și consumate de europeni nu contribuie la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și la nivel global. Astfel, companiile care introduc pe piața europeană mărfurile cu risc de defrișare, așa cum sunt identificate de UE (printre care cafeaua, cacao, uleiul de palmier și carnea de vită), vor trebui să obțină certificare pentru a garanta că produsele lor respectă regulamentul.