Dacă ne interesează, putem întreba autoritățile penale dacă ne prelucrează datele personale și în ce scopuri, pentru cât timp ș.a.m.d. O prevede o lege intrată recent în vigoare. Autoritățile sunt obligate să răspundă în maximum 60 de zile calendaristice, dar au și motive întemeiate să refuze să ofere detalii în unele situații: de pildă, dacă acest lucru ar încurca buna desfășurare a unui proces penal. Citește articolul
Banca ne prelucrează datele personale și tot o prelucrare este și transmiterea datelor la Biroul de Credit. Prelucrările se fac, de când cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), în temeiul interesului legitim, nicidecum în temeiul consimțământului clienților. Informarea cu privire la prelucrarea datelor prin raportarea restanțelor la Biroul de Credit ar trebui să beneficieze de o informare specială, potrivit specialiștilor, așa cum se întâmpla și în vechea legislație. Citește articolul
Portarea datelor bancare reprezintă o posibilitate pentru clienții unei bănci de a-și facilita tranziția la o altă bancă. La fel ca orice altă portare, aceasta implică un transfer de date. Însă, în cazul specific al clienților unei bănci, datele bancare ale acestora au o importanță foarte ridicată. Astfel, este foarte important pentru aceștia, dacă doresc să își porteze datele bancare, de la o bancă, la alta, să înțeleagă ce fel de date pot fi transferate - de la datele personale pentru identificare până la istoricul tranzacțiilor - și să înțeleagă diferența dintre portarea datelor și portarea contului. Citește articolul
Dreptul de a fi uitat sau dreptul la ștergerea datelor reprezintă unul din elementele de bază ale Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Practic, persoanele pot cere ca datele pe care cineva le deține despre ele să fie șterse. Acest lucru este cu atât mai relevant atunci datele respective sunt publice (de exemplu, ele apar pe site-ul web al unei reviste). Însă dreptul la ștergerea datelor nu este unul absolut și poate fi limitat pentru a garanta libertatea de exprimare, de exemplu. Citește articolul
Respectarea și aplicarea legislației de protecția datelor nu poate fi făcută într-un context separat de celelalte drepturi și libertăți fundamentale. Nu șubrezind libertatea de exprimare și barând dreptul la informare se respectă principiile prelucrării datelor personale. Chiar Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) impune autorităților să găsească un echilibru între protecția libertății de exprimare și protecția datelor personale, în contextul jurnalismului. Citește articolul
Unul dintre drepturile persoanei ale cărei date personale sunt prelucrate de diverse entități este să ceară ștergerea acelor date - dreptul de a fi uitat. Dreptul nu poate fi exercitat însă oricum și nu ne dă mână liberă să impunem cuiva ștergerea acelor date în absolut orice condiții. Ce se întâmplă însă dacă datele acelea fac obiectul unor materiale jurnalistice? Cum ar putea funcționa dreptul de a fi uitat în acest context? Mai greu, cu atât mai mult dacă vorbim de o persoană publică, de un context care prezintă un deosebit interes public sau dacă chiar persoana vizată și-a popularizat singură datele respective, pe rețelele sociale. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că persoana vizată de prelucrarea datelor (pacientul) trebuie informată despre activitatea de prelucrare de către companiile sau entitățile care desfășoară o astfel de activitate (furnizorii de servicii medicale, de exemplu). Totuși, apare întrebarea dacă fișa de informare trebuie semnată de către pacient sau nu și dacă, în caz că nu e semnată, furnizorul de servicii medicale ar putea refuza serviciile. Citește articolul
Dacă vrei să îți schimbi rețeaua de telefonie din care faci parte și, în același timp, vrei să îți păstrezi datele și numărul aferente vechii rețele, acest lucru este posibil. Din momentul în care numărul și datele au fost transferate (portate), vechiul operator nu mai are vreun motiv să prelucreze datele tale personale. Astfel, poți cere inclusiv ștergerea lor din bazele sale de date. Citește articolul
Multe persoane s-au lovit, cu siguranță, de condiționarea accesului ocazional într-o clădire (de birouri, de exemplu) de furnizarea anumitor date personale din actul de identitate, la cererea paznicului. Însă, având în vedere că folosirea datelor personale a ajuns, mai nou, în atenția tuturor odată cu aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor (sau GDPR, pe scurt), practica solicitării datelor personale pentru accesul într-o clădire este considerată legală sau ilegală? Citește articolul
Unul dintre actele normative esențiale pentru reglementarea modului în care se face raportarea unor fapte la Biroul de Credite a fost Decizia nr. 105/2007 a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu privire la prelucrările de date cu caracter personal efectuate în sisteme de evidență de tipul birourilor de credit. În prezent, această decizie e abrogată, în procesul de tranziție de la vechea reglementare la Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Citește articolul