ACCES PREMIUM
Deși încurajată și pe deplin utilă în tot mai multe sectoare de activitate, inteligența artificială generativă (IAG) poate aduce, odată cu folosirea sa necorespunzătoare, diverse riscuri în companii. Ca atare, recomandarea de a avea o politică internă, în permanență adaptată la nou, unde angajaților li se spune clar ce au voie și ce nu au voie să folosească la job este tot mai des discutată. De pildă, angajaților ar trebui să li se explice că IAG poate avea limitări care să defavorizeze compania, angajații, dar și persoane terțe, că informațiile oferite trebuie revizuite întotdeauna, că anumite date din companie nu ar trebui „să hrănească” sistemul și să ajungă, astfel, la alții, dar și că e posibil să existe probleme legate de proprietatea intelectuală a altcuiva sau a companiei înseși.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Asigurarea unei existențe conforme cu demnitatea umană are, pentru cei mai mulți, o legătură directă cu prestarea unei activități în schimbul unei remunerații care, la nivel internațional, se numește salariu; dar ce trebuie să faci pentru a-l obține și până unde se întinde dreptul angajatorului acestuia de a dispune de un salariat? Oricât de mult ne-am hazarda să credem că în cadrul marilor companii condițiile de muncă sunt mai bune, beneficiile mai mari sau oportunitățile de dezvoltare mai frecvente, de multe ori, realitatea pare diferită. Am analizat azi, pe larg, realitatea povestită a unei angajate dintr-o multinațională: de la sumele de bani restante, bonusurile intangibile și până la condițiile dificile de obținere a concediului de odihnă într-un context marcat de lipsa acută de personal. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Scopul concilierii este, potrivit Codului muncii, soluționarea conflictelor de muncă pe cale amiabilă, însă, în realitate, se poate chiar evita apariția în sine a conflictelor, dacă părțile cunosc și înțeleg, corect și complet, drepturile pe care le au, obligațiile pe care și le-au asumat și sunt ajutate să acționeze responsabil și cu bună-credință. Concilierea a fost reglementată în Codul muncii în vara lui 2020, dar exceptând perioada imediat următoare adoptării sale, nu s-a mai vorbit foarte mult despre ea. Trei ani mai târziu, atractivitatea mecanismului depinde în același factor esențial, acela al bunei-credințe a părților, însă și de aspectul „costuri”.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Egalitatea de remunerare între femei și bărbați și diversitatea sunt subiecte importante în societatea de astăzi, iar industria serviciilor financiare nu face excepție. Recunoscând importanța echității, autoritățile de reglementare au adoptat noi inițiative de raportare menite să diminueze eventuale diferențe de remunerare între femei și bărbați și să promoveze diversitatea. Acest exercițiu de raportare permite băncilor să își evalueze propriile structuri de remunerare, să identifice orice discrepanțe bazate pe gen și să pună în aplicare strategii pentru a elimina astfel de diferențe. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Scopul legii care prevede cele patru zile de muncă de acasă pentru cei care au în întreținere copii până la 11 ani este, desigur, de apreciat și se înscrie în dezideratul european de întărire a echilibrului dintre viața profesională și cea de familie. Însă legea nu rezolvă o problemă actuală a pieței muncii pe care o întâlnim atât la noi, cât și în alte țări europene sau în State Unite - deschiderea angajatorilor către telemuncă (acolo unde e posibilă, desigur). În realitate, în companiile unde munca în regim hibrid a fost îmbrățișată pe termen lung, salariații cu copii oricum au obținut beneficiul de a mai lucra și de acasă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea impune accesul nediscriminatoriu la angajare între femei și bărbați. Un anunț de angajare în care se specifică printre condiții că un candidat eligibil este exclusiv de sex feminin este discriminatoriu, chiar și dacă, în schema de personal în care se încadrează acel post, toți ceilalți membri aparțin exclusiv celuilalt sex decât cel din anunțul de angajare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lista de specializări și perfecționări pentru care se pot organiza cursuri de formare profesională a fost completată cu două noi calificări, printr-un ordin al Ministerului Muncii, care a modificat în același timp și denumirea unei specializări existente, fiind actualizat inclusiv standardul ocupațional aferent ei. Certificatele obținute în urma absolvirii cursurilor pentru noile specializări vor avea recunoaștere națională, iar pentru calificarea a cărei denumire a fost modificată, certificatele obținute deja rămân valabile, iar deținătorii își vor putea exercita în continuare profesia și își vor putea completa studiile conform noii curicule de formare profesională.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cel mai probabil, unui angajator nu i-ar plăcea să afle că, în timpul programului de lucru, un angajat al său mai lucrează pentru altcineva în același timp și o face utilizând resursele celui dintâi. Restricțiile necesare în privința utilizării resurselor companiei trebuie impuse, dar e necesar ca ele să fie suficient de clare și detaliate pentru a putea sancționa angajatul în cazul nerespectării lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Directiva privind transparența salarială
Una dintre cerințele impuse angajatorilor de Directiva privind transparența salarială este de a nu le cere candidaților informații despre istoricul salarial. O interdicție deja existentă în mai multe state americane, de exemplu, aceasta vizează combaterea inegalităților salariale și discriminării de gen.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii nu pot trata în mod diferit angajații când vine vorba de politicile salariale și de beneficii pe unicul criteriu al vârstei - mai exact, că ar fi mai rentabil pentru angajator să investească în angajații tineri și să încerce să-i stimuleze, pe când în cazul angajaților mai în vârstă, nu.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Deloitte România 
Cristian Stanescu 
