Vă mulțumesc din suflet pentru sfaturile date.
Vă rog să mă credeți că mi-e greu să îmi angajez avocat dacă, așa cum știam, trebuie să facă deplasări la 400 de km. O pot face în București, locația de reședință. Pot considera, în baza celor afirmate de dumneavoastră și a înscrisului pe care îl voi trimite, de solicitare a judecății de către instanța competentă (cea din reședința mea), nulă hotărârea instanței? Dacă pot, pot solicita încredințarea către mine a creșterii minorului? Motivele pentru care am acceptat să fie crescut de mamă este vârsta fragedă a acestuia și faptul că nu mă cunoaște, datorită faptului că mi-a fost îngrădit deliberat accesul la copil.
Am uitat să precizez că avem pe rol, disjuns (sper să fie termenul corect) un proces de vizitare a copilului. Am solicitat să-mi fie încredințat 1 lună pe an, în perioada verii, perioadă de vacanță pentru copil și de concediu pentru mine.
Bună! Mă numesc Leonard și aș dori să adresez o serie de întrebări punctuale, specialiștilor în domeniul juridic. Povestea care mă macină sună cam așa:
Am avut o relație de concubinaj în urmă cu ceva vreme cu o fată dintr-o localitate aflată la depărtare destul de mare de domiciliul meu (400 km). Pe parcursul relației la distanță, pentru a ne cunoaște mai bine, mi-a dezvăluit o serie de amănunte legate de modul de viață pe care l-a dus, fapt care m-a determinat să transform natura relației în aventură. Finalul aventurii, spre neșansa mea, s-a concretizat într-o sarcină. Instanța a hotărât definitiv atribuirea paternității subsemnatului și de atunci plătesc conștiincios pensie alimentară. Am mai trecut prin localitatea de reședință a fostei concubine dar a refuzat să îmi arate copilul pe motiv că ora 18.30 afecta grav programul zilnic al minorului. După ultima întâlnire și-a modificat toate punctele de contact, astfel încât nu mai am posibilitatea de a mă interesa de soarta, sănătatea sau modul de viață al copilului. În plus, am fost chemat în judecată pentru atribuirea creșterii minorului către mamă, pe motiv că nu m-a interesat niciodată soarta lui, iar la proces a fost chemată o martoră, prietenă și colegă de serviciu, care a susținut declarația reclamantei. Am declarat în scris că sunt de acord cu încredințarea creșterii minorului către mamă, pentru această perioadă a dezvoltării lui, dar am cerut ca în condițiile în care martora are o relație de amiciție, dacă nu de afinitate cu reclamanta, nu locuiesc împreună pentru a cunoaște exact situația de fapt, declarația ei să nu fie luată în considerare, respectiv motivația hotărârii să fie modificată. Nu mă pot deplasa la procese și înfățișări pentru că am un serviciu aspru și nu foarte bine plătit care să îmi permită excursii prin țară. Am facut un apel la motivația hotărârii și acesta afost respins (cu drept de recurs în 10 zile) pe motiv că fondul e OK. Vă rog să mă ajutați cu câteva sfaturi în ceea ce privește:
1. Trebuie să demonstrez eu că declarația martorei este influențată de reclamantă și tendențioasă? Am aici în vedere faptul că a omis să precizeze (dacă știa) că atât eu cât și actuala soție și tatăl meu ne-am interesat de soarta copilului și am vrut să-l vizităm.
2. Ce și cum pot face pentru a demonstra buna-credință și interesul în dezvoltarea armonioasă a copilului? Nu pot accepta prezentarea denaturată prin mărturii mincinoase a interesului pentru viitorul copilului.
3. Cum pot demonstra, așa cum am declarat în scris în notele prezentate instanței, că fosta concubină, în urmă cu aproximativ 2 ani și-a modificat punctele de contact? Nu trebuie să ceară instanța de la operatorii de telefonie fixă și mobilă dovada închiderii/deschiderii unor abonamente de servicii telefonice? Și dacă da, de ce nu a cerut? Mă surprinde că dacă un martor declară ceva înseamnă că așa e, iar dacă eu declar sub semnătură ceva sunt pus în postura să demonstrez.
4. Cum pot solicita mutarea procesului în altă localitate decât cea în care s-a născut copilul?
Vă mulțumesc mult și pentru faptul că ați citi ce am scris...Măcar m-am mai descărcat, însă vă rog să îmi dați și niște sfaturi.
Mulțumesc!