Activitate romascanu

Hmm. Nu-i așa de simplu. Căci el va avea un drept de opțiune distinct pentru fiecare dintre cele două calități/două vocații.

El va cumula vocația la moștenire în calitate de legatar cu vocația la moștenitre în calitate de moștenitor legal.
Va avea dublă vocație/dublă chemare/dublă calitate.
Într-o astfel de situație (cumul de vocații/calități) el va avea pentru fiecare dintre ele un drept de opțiune distinct; iși va putea exercita opțiunea în oricare din aceste calități.

Pe scurt, el va putea să spună/opteze așa: accept moștenirea legală și renunț la calitatea de legatar. (și, astfel, testamentul acela, cu clauza lui cu tot, va deveni un fel de hârtiuță numa' bună de pus în ramă și cam atât).

Nu.
"Se restituie jumătate din taxa plătită" (art 45 alin. 2) "când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare in judecată către pârât" (art 45 alin 1, lit d, teza finală din OUG 80/2013).

Amânarea despre care vorbiți este un eveniment ulterior comunicării. Sau: A fost ori n-a fost comunicată cererea către pârât? Asta-i întrebarea. Restul nu contează.

1. - valorile de "azi" / de la momentul partajului.
Dacă părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor și dacă, urmare a partajului, X primește în proprietate exclusivă bunul de o valoare mai mare, atunci acesta, X, va avea de plătit celuilalt, Y, o sultă (sumă de bani care să compenteze diferența de valoare)

2. Intrebarea nu prea are înțeles "pe limba noastră" (deși, pricep cam pe unde bateți)
Oricum, ați zis partaj amiabil. Păi, dacă-i amiabil, atunci (metaforic exprimat) puteți să adunați ce vreți cu ce vreți și să împărțiți și la plopii fără soț. Nu interesează pe nimeni altcineva nici "cinstita ecuație", nici rezultatul la care părțile au ajuns prin bună învoială. Lor trebuie să li se pară echitabil, nici nouă, nici altora.

Nu. (art. 478 alin. 3 ncpc)

Cred că ati vrut să scrieți Legea nr. 164/2014 (nu 2013).

Eu m-am referit la "o situație (pe L 165/2013)." Am precizat legea in paranteză, tocmai pentru a nu crea senzația că situația ar fi identică. Era o situație similară, dar nu identică.

Însă, întrebarea este aceeași (indiferent că vorbim de persoane indreptățite cf legii 164 sau 165).

Iar întrebarea asta, redusă la esență și "tradusă din avocățească," ar suna cam așa: Este musai să le vârâm în traistă o sumă mai mare și acelora care au zis bogdaproste/care s-au mulțumit cu cât au primit prin decizia de validare (sau, în speță mea, prin hotărârea de la prima instanță)?
Asta-i întrebarea. Iar răspunsul îl oferă principiul disponibilității din procesul civil.

Principiul disponibilității plus ... vreo juma' de tratat de procedură. (dacă la mine/la ce am obținut eu vă gândeați atunci când ați solicitat "temei legal").

Are.
Dvs. locuiți acum cu îngăduința bunicii - titularul dreptului de uzufruct.
Iar după moartea bunicii va fi necesar să vă înțelegeți cu aceea care va este, totuși, mamă.

Eu cred că este necesar să aveți, mai întâi, un certificat de moștenitor. Altfel, în ce calitate ați face demersurile de transfer?

Moștenirea este a unei persoane (care avea o mașină, o casa etc.) iar nu a unei mașini.
Moștenirea se dezbate la un notar de la locul ultimului domiciliu al defunctului. Iar în masa succesorală se includ bunurile pe care le avea defunctul, indiferent unde s-ar găsi ele.
Tatăl dvs. are certificat de moștenitor după mama lui (bunica dvs)?

Nimic.
Nimic nu trebuie. Totul este alegere.
Dacă doriți să învățați procedură civilă, vă putem recomanda ceva cărți. Cu precizarea că un tratat respectabil de procedură civilă este așa de "subțirel" încât v-ar crea o problemă dacă l-ați scăpa peste degetele de la picioare.

Depinde cum arată hotărârea.
Eu am avut o situație (pe L 165/2013 ) în care numai o persoană din trei a voit să formulăm apelul incident pe care-l vedeam eu. În consecință, numai ea a beneficiat de suma mai mare obținută în apel. (ceilalți or fi crezut, probabil, că vor beneficia oricum de munca mea. Ei bine, n-a fost așa)