am o problema!

Buna ziua Acest rationament vine de la faptul ca eu in persoana am asistat la foarte multe certuri la ea in familie. Divortul la parintii ei era la ordinea zilei. Cand nu te mai intelegi cu persoana de langa tine discuti frumos cu ea imparti daca e ceva de impartit, iti rezervi dreptul de a vedea copilul si viata merge inainte. Dar in momentul cand spui ca faci plangere la politie doar pentru faptul ca te certi putin din nu stiu ce motive asta te face sa te gandesti ca ai trait cu cineva care nu gandeste logic. Nu sunt genul de om care vrea sa fac rau cuiva doar pentru faptul ca si el imi vrea acelasi lucru. Cand te duci sa depui o reclamatie la politie te bazezi pe niste proble concludente nu? Sau te duci acolo doar pentru motivul sa bagi frica in cineva si sa-i arati ca esti o persoana periculoasa. Parintii ei imi deschideau toate scrisoriile fiindca noi, cu toate ca locuiam in alta parte figuram cu domiciliul la ei acasa. Ce trebuia sa fac atunci cand interveneau certuri intre noi? Sa depun plangere la politie pentru violare de corespondenta nu? Cine face asta dupa parerea mea atrecut prin viata asta degeaba

E un pounct de vedere acesta cu logica...
Pe de alta parte insa, noi invatam modelul comportamental pe care il vedem in casa, pe strada, la scoala...
Daca ai trait intr-o casa unde "se divorta" la fiecare 2 zile, exista o alta logica, emotionala si de invatare comportamentala, pentru care vei face la fel. E la fel de logic, insa e o alta logica.
Alta abordare ar fi ca de la dragoste la ura e numai un pas... deci va iubeste atat de mult incat uneori simte nevoia sa va raneasca poate...
De asemenea, se spune ca femeile au un mod ciudat de a incerca sa atraga atentia si, implicit, afectiunea barbatului de langa ele: il injura, il resping etc., toate astea numai pentru a vedea daca si cat lupta el pentru ea...

Dintre toate aceste idei (care sunt putine in comparatie cu posibilitatile nelimitate), nu stiu care se potriveste cuplului dv. sau daca exista alta neenumerata aici care va e compatibila... Nu spun nici ca sunt de acord cu astfel de abordari, ca ele sunt corecte etc. Spun doar ca stiu ca sunt foarte intalnite.
O relatie indelungata (fie ea de prietenie, iubire, de familie etc.) presupune eforturi reciproce.
Sa luati masuri de terminare a relatiei fara sa incercati sa descoperiti de unde vin aceste reactii, de ce si daca se pot ele controla/ameliora este poate, pentru unii, o alta actiune ilogica. Desi poate ca pentru dv. are o explicatie foarte argumentata si coerenta.
Depinde de cum vrem, cum stim si cum suntem invatati sa vedem lucrurile.

greenbongy a scris:

Sotia i-a luat cheile de la masina sotului ei pentru k el a inselat-o.. Ce poate sa faca el in cazul asta? Mai are doar talonul.. Sotia poate fi acuzata de ceva? Ea are martori k a fost inselata; si i-a luat cheile pentru k mai era si beat si voia sa plece cu masina k nu mai era primit in casa sotiei.. Masina este cumparata in timpul casatoriei..! Sotul tot ameninta k o sa o declare furata.. Ce se poate intampla?

Zambesc...
Oricare dintre parerile colegilor, anterior expuse s-ar putea aplica in "speta".
Sotia ar putea invoca faptul ca "a evitat punerea in primejdie a sotului ei" care a vrut "sub influenta alcoolului" sa conduca masina...atunci cand aceasta l-a acuzat ca o inseala si l-a dat afara din casa:) atunci cand i-a spus ca mai are si dovezi... sotul ar putea sustine ca nu este adevarat si cum "hotul neprins este negustor cinstit", ar putea avea si el dreptatea lui...
Apoi masina "bun comun" ar putea constitui obiectul unui "furt intre soti" iar sotul ar putea avea si el "partea lui de dreptate" dupa cum si sotia ar putea "folosi" masina uneori, deci si ea ar avea partea ei de "dreptate".
Concluzia nu poate fi nici ea una clara si astfel cum amintea si "avlil", de la dragoste la ura nu-i prea mare distanta.
Ma gandesc totusi ca intr-un cuplu nu exista un singur vinovat, desi deseori asa pare de la departare.Fiecare trebuie sa-si asume partea sa de vina/experienta si fie gasesc o modalitate de a convietui in armonie (Codul familiei vorbeste despre afectiune si ajutor reciproc- si nu dragoste #-o) fie gasesc o modalitate de a convietui "fiecare separat" in armonie.
Terapia de cuplu ar fi o solutie mai ales cand exista si copii minori, insa daca nu exista comunicare intelegere si vointa, putin probabil ca va "iesi ceva bun".
Ar trebui totusi ca sotul sa mearga la un psihoterapeut ca sa -si vindece comportamentul adictiv si poate ca vindecat de "bautura" sa vada lucrurile intr-o alta lumina.
Ulciorul nu merge de multe ori la apa, in situatia prezentata sotia i-a luat cheile pentru a nu se urca "sub influenta alcoolului la volan" , deci sotul a avut un inger pazitor de data asta, insa data viitoare nu se poate sti...
Pentru sotie: "Stimata Doamna, data viitoare cand doriti sa comunicati lucruri importante sotului dvs. sau sa-i puneti intrebari indiscrete, asteptati momentul in care acesta este lucid si detine controlul asupra propriei persoane, nu atunci cand este controlat de alcool".
Si iarasi are dreptate "avlil" :"Depinde de cum vrem, cum stim si cum suntem invatati sa vedem lucrurile."

P.S. Art.2 C.fam.:"Relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material."

aveti dreptate. dupa parerea mea intr-un divort ambii soti sunt de vina, si daca ei la un moment dat nu se mai inteleg se ajunge la un moment dat sa uiti tot ce s-a intamplat. locuiesti cu ea 4 ani, in tot acest timp investesti in garsoniera tatalui ei ca doar stateam amndoi in ea, te duci cu parintii ei la tara sa-i ajuti in curte in fiecare saptamana, te casatoresti cu ea, ii cumperi ce vrea inima ei, faci tot posibilul sa fie armonie in familie si sa o faci fericita si la un moment dat renunti la serviciul pe care il ai fiindca ei si parintilor ei nu le convin sa vii seara tarziu, automat nu prea mai ai nici bani s-o ajuti la cresterea si ingrijirea copilului si ea tot ce-ti poate spune este : "tu nu mai am servici nu mai avem bani o sa ne fie foarte greu, o sa murim de foame asa ca eu m-am hotarat : imi iau copilul si ma mut la mama, tu te muti unde vrei" ::O . Partea frumoasa este ca afli asta dupa 9 ani de munca si mai ales de iubire. Este voie sa se spuna asa ceva? Ca eu personal nu mai inteleg femeile deloc.

buna ziua
cu permisiunea dumneavoastra imi permit sa pun o intrebare:
sotul si sotia achizitioneaza o masina in leasing pe numele sotiei. ratele sunt achitate de amandoi evident. sotul pleaca in spania, sotia nu gaseste masina imediat si face reclamatie pt furt intre soti. banuiesc ca dosarul nu se poate finaliza din lipsa vreunei declaratii inafara de cea a sotiei si cum sotul nu e in tara nu poate da vreo declaratie. sotul daca se intoarce in tara el poate circula cu masina pana la solutionarea partajului sau ii trebuie acordul titularului de contract prin care s-a achizitionat masina(titularul fiind de fapt sotia). va multumesc