IGPOPA a scris:
- Defunctii soti XT = tatal si XM = mama au avut copii dinainte de casatorie.
XM = 1 baiat = XMB
XT = 2 copii dintre care 1 fata , care a ramas in casa ramasa dupa decesul parintilor = XTF.
- Masa succesorala se compune dintr-o casa cu teren aferent compus din 2 loturi care fac un corp comun care se afla intre 2 strazi paralele deci cu posibilitati de acces de pe ambele strazi.
- Dupa litigiul privind certificatul de mostenitor, rezolvat fara probleme pe cale judecatoreasca , mostenitorii nu au facut partajul succesoral.
- XTB deschide actiune de partaj succesoral la judecatoria competenta si are initiativa probarii dreptului de mostenire care exista asupra bunurilor ramase dupa defunctii parinti.
- XTF ramasa in casa si care se foloseste de casa si teren, la care au ramas documentele de proprietate, nu prezinta instantei documentele pentru a putea insista pe excluderea de la partaj a lui XMB.
- Se amana clar nejustificat de mai multe ori luarea deciziei de catre instanta.
in prezent este suspendata judecata.
Ce ma sfatuiti?
Cum pot ataca solutia ca sa repun pe rol procesul de partaj? si ce trebuie sa fac pentru a putea muta judecata in alt judet dar nu din Moldova?
1. Certificate de moştenitor au toţi cei 3 copii, da? În această situaţie, XTB nu poate fi exclus de la moştenire, pentru că are aceleaşi drepturi ca ceilalţi doi, cu menţiunea că XTF şi XTB vor veni doar la succesiunea după XT, iar XMB va veni singur la moştenirea rămasă după XM!;)
Litigiul privind certificatul de moştenitor a privit doar pe moştenitorii lui XT, respectiv XTB şi XTF? Dacă da, şi XMB nu are certificat de moştenitor şi nu a acceptat succesiunea în termenul de opţiune succesorală, respectiv în termen de 6 luni de la data decesului lui XM, fie tacit fie expres, acesta se consideră străin de succesiune, astfel că el nu poate veni ulterior să împartă averea succesorală a antecesorului său, XM.
Este important de ştiut, care din soţi, XT sau XM, a decedat mai întâi.
a) Astfel, dacă a decedat XM prima, din averea soţilor, casă cu teren, 1/2 din aceasta rămânea lui XT, iar 1/2 se supunea partajului succesoral din care XT mai primea 1/4, astfel că XMB primea o cotă de 3/8, iar XT obţinea 5/8 din tot imobilul.
Dacă XMB nu a dezbătut succesiunea după XM şi nu a acceptat expres sau tacit succesiunea în termenul de opţiune succesorală, toată averea lui XM îi revenea lui XT, iar la decesul său averea sa (tot imobilul) revenea celor doi descendenţi, XTF şi XTB.
b) Dacă a decedat XT primul, din averea soţilor, casă cu teren, 1/2 din aceasta rămânea soţiei supravieţuitoare XM, iar 1/2 se supunea partajului succesoral din care XM mai primea 1/4, astfel că XTF şi XTB primeau o cotă de 3/8 din tot imobilul, iar XM obţinea 5/8 din tot imobilul, astfel că la decesul lui XM, averea sa rămânea lui XMB.
2. De ce s-a suspendat cauza? Pentru că motivele sunt diverse, acestea fiind prevăzute la art. 242, 243 şi 244 C.pr.civ. În funcţie de motivul suspendării, putem să ne pronunţăm cu privire la modul de reluare a judecăţii, altfel dăm şi nişte răspunsuri care nu vă folosesc la nimic în cazul în care motivul suspendării nu este cel "ghicit" de noi...
3. Cu privire la o cerere de strămutare, aceasta se va judeca la ICCJ, dosarul dv. se va suspenda până la soluţionarea cererii de suspendare, iar dacă motivul invocat este întemeiat, ICCJ va dispune ca dosarul să fie judecat la o altă instanţă de acelaşi grad, dar instanţa o va desemna ICCJ, în mod aleatoriu şi nu în funcţie de dorinţa dv. Cererea de strămutare însă nu ar face decât să conducă la o întârziere nejustificată a soluţionării cauzei şi, din câte înţeleg, nu asta doriţi...
Amanarea nejustificată a soluţionării cauzei nu este un motiv de strămutare!;)