santaj emotional asupra unui minor

Cum este stabilit dreptul de vizita?

In caz ca acesta nu este unul in interesul superior al copilului, acesta poate fi modificat, aducand la cunostinta instantei de judecata care sunt elementele noi care au survenit odata cu trecerea timpului .

Comportamentul tatalui, care include consumul de alcool , cat si lipsa de diligenta in privinta exercitarii atributiilor parentale sunt motive temeinice pentru a fi stabilita o alta modalitate in vederea exercitarii dreptului de a pastra legaturi personale cu minorul.

Conform legii 272 / 2004 tatal poate avea posibilitatea de a participa la cresterea si educarea copilului , insa intr-un mod in care sa nu fie lezata evolutia acestuia.

Puteti solicita sprijinul DGASP din orasul in care locuiti , in vederea intocmirii unui referat cu privire la relatia stabilita dintre tata si copilul dumneavoastra.

Inainte de aceste demersuri, poate ca ar fi eficienta si o discutie deschisa cu tatal , instiintandu-l de eventualele demersuri ce pot fi intreprinse de dumneavoastra.

Succes.

deny_u a scris:

am divortat acum 1an si jumatate,in urma divortului cel mic de 10 ani mi-a fost incredintat mie. sincer va spun ca nu stiu cum sa procedez,ptr ca de fiecare data cand tatal lui il suna ptr ca e plecat in strainatate ii baga in cap tot felul de prostii,si copilul incepe sa ma minta ,rareori vine si imi mai povesteste ce a discutat cu taicasu. mentionez ca din momentul despartirii noastre nu a venit sa viziteze copilul de 5 ori si cand a venit s-a imbatat si la carat pe copil in baruri pana la 4 dimineata. pot eu sa-i depun o plangere ? si unde anume? ptr ca m-am saturat pur si simplu

Poate ar trebui sa ne detaliati despre acele "prostii"-din punctul dvs. de vedere, deoarece sustineti ca aceste prostii va influenteaza minorul iar acesta incepe sa va minta!

Ceea ce doriti dvs., in practica, nu se prea obisnuieste.Un simplu telefon din partea tatalui minorului...periodic, nu poate aduce mari schimbari "negative" in viata unui copil.Nu am cunostinta de existenta unor hotarari care sa interzica minorilor legaturi personale-telefonice cu parintii...sau ca un tata sa fie decazut din drepturile sale pentru ca o singura data l-a plimbat pe minor prin baruri...(practic-cum va ganditi sa dovediti acest lucru in fata instantei?)

Parerea mea sincera este ca, sfatul unui psiholog, va va ajuta sa intelegeti de ce copilul se ascunde de dvs. si va minte...poate atitudinea dvs. agresiva, fata de tatal copilului, il determina pe copil sa va minta si sa se ascunda de dvs.

Doar daca tatal va fi decazut din drepturi ii va putea fi respins, de catre instanta, dreptul de a avea legaturi personale cu minorul!

Daca aveti o hotarare judecatoreasca ce incuviinteaza un program de vizitare minor, pana cand veti obtine incuviintarea unui alt program de vizitare minor, va trebui sa respectati aceasta hotarare.In caz contrar, posibil ca si tatal minorului sa va faca o plangere penala...

Calea amiabila este cea mai buna solutie...

in hotararea de divort nu este specificat un program de vizita ptr minor. eu vtot timpul l-am rugat sa meargem la judecatorie sa i se fixeze un program de vizita . cand a venit anul trecut in vara in romania m-a rugat sa-i las copilul la el . i l-am lasat , a stat 2 saptamani, timp in care l-a carat pe copil in toate barurile si a ajuns dimineata acasa beat mort,de la carat copilul pe scari , as trece peste acest incident daca niu mi-ar fi invatat copilul sa minta privindu-ma in ochii
s-a intamplat c-am asa:
dupa aceste 2 saptamani fostul sot m-a intrebat daca vreau sa-l las cu el in elvetia in vacanta pana pe 15 august. eu i-am raspuns ca il voi lasa si urma sa mergem la notar sa-i fac o procura,dar inainte cu vreo ora a venit la mine o matusa de a lui care imi spune ca fac foarte bine ca il las pe copil sa mearga cu taicasu in anglia. sincer am ramas surprinsa si imediat ce a plecat matusa lui l-am sunat si l-am intrebat unde vrea sa duca copilul? ma minti si mi-a spus ca merge in vacanta in elvetia. i-am spus sa aduca copilul acasa.cand acesta a ajuns acasa l-am intrebat si pe el si mi-a spus povestea lui taicasu. sincer m-am enervat si am ridicat tonul la el. apoi mi-a spus adevarul,dar mi-a spus ca taicasu l-a invatat sa ma minta,ptr ca de mi-ar fi spus ca pleaca in anglia,eu nu l-as fi mai lasat, deoarece acolo era actuala prietena a tatalui sau. si nu va mai spun ca sta in fiecare seara pe mess cu el si vorbesc la tel, a ajuns sa-i spuna la copil ca de va mai sta cu mine nu v-a mai fi barbat,i-a dat de inteles ca ii va cadea cucusorul si el va deveni fetita. acum spunet-imi vi se pare normal?






;










;

poate ar trebui sa discutati mai mult cu baiatul si sa aveti controlul asupra relatiei acestuia cu tatal sau, asupra convorbirilor cu acesta
daca aceste convorbiri se desfasoara pe mess, aveti posibilitatea sa arhivati aceste convorbiri. poate va vor fi de folos

Sincer, pe mine ma irita foarte tare raspunsurile de genul:
"Parerea mea sincera este ca, sfatul unui psiholog, va va ajuta sa intelegeti de ce copilul se ascunde de dvs. si va minte...poate atitudinea dvs. agresiva, fata de tatal copilului, il determina pe copil sa va minta si sa se ascunda de dvs.". Ma detasez insa de fiecare data si ma gandesc ca nu toata lumea trece prin acest cosmar si poate intelege adevarata dimensiune a acestei drame. In ultima vreme am observat usurinta cu care sunt blamate mamele singure. De fiecare data cand incearca sa-si expuna situatiile dificile cu care se confrunta in educatia copilului sunt aratate cu degetul si li se spune, de la caz la caz: vrei sa te razbuni pe tata, sau vrei bani de pensie alimentara, sau manipulezi copilul impotriva tatalui etc. Ca unica solutie, poezie invatata, sunt trimise la consiliere psihologica. Nici una dintre ele nu mai revine sa povesteasca cat le-a ajutat sau nu aceasta consiliere psihologica, cat de profesionist sau nu a fost ajutorul oferit de consilierea psihologica. V-ati intrebat cand are timp o mama sa le faca pe toate? Sa fie mama, instalator, sofer, sa aiba un serviciu solicitant, sa alerge cu copilul pe la doctori, sa mearga la sedinte cu parintii si sa mai participe de cate ori este nevoie la consiliere psihologica? Acolo unde ei, TATII PERFECTI, platitori de pensie alimentara sau nu, atat de simpatizati de aceasta societate moderna ale carui valori nu le mai putem identifica de fapt, nici macar nu vin, pentru ca, considera ei, nu au nevoie de consiliere psihologica. Se omite un aspect important dar neplacut. Daca mamele se salveaza prin divort din abuzul domestic, copiii raman in continuare expusi acestui abuz, prin poarta larg deschisa al programelor de vizita. Pentru ca in societatea noastra imatura, abuzul emotional nu este considerat abuz asupra copilului. Iar mama care il invoca in mod sigur are grave probleme si ar trebuie sa mai faca niste consiliere psihologica. Pentru ca e atat de frumos sa povestim lucruri dar e atat de greu sa mai si semnam un raport psihologic coerent!