santaj emotional asupra unui minor

Stimate doamne, ganditi-va ca am 10-15 ani in plus fata de dumneavoastra, ca sa ne putem pozitiona putin in spatiu si timp. Apoi as vrea sa analizam altfel problema. Dumneavoastra, din pozitia de avocat, puteti recomanda clientilor anumite lucruri, in cazul nostru particular consilierea psihologica. Observ insa ca nu stiti de fapt ce anume inseamna acest lucru, poate din cauza ca nici o clienta inversunata ca mine nu s-a intors sa va povesteasca cu glas ascutit si privire congestionata. Consilierea psihologica, in cazul in care este facuta prin Protectia Copilului decurge astfel, cu mici variatii de la caz la caz:
Pas 1: vine Protectia Copilul acasa si asculta copilul, in cazul in care copilul a inceput sa vorbeasca. Daca nu vorbeste n-au metode de comunicare. Daca vorbeste il intreaba cine l-a invatat sa spuna ce spune. Are loc o discutie cu mama in care se incearca sa i se gaseasca mamei tot felul de vini. De exemplu, ca nu are pe perete fotografia fostului sot. (mama nu poate spune ca ar pune-o ca sa arunce cu sageti in ea!)
Pas 2: este chemat tatal la sediul Protectiei Copilului ca sa i se comunice ca propriul copil spune ca il bate in cap de cate ori plange dupa mama. Tatal nu vine, ca nu doreste. Protectia Copilul ii spune mamei ca nu au ce face, nu-l pot obliga sa vina.
Pas 3: este chemata mama, fara copil. I se spun tot felul de aberatii. Nu-mi retrag cuvantul acesta.
Actiunea se incheie aici. Protectia Copilul s-a spalat pe maini, au facut tot ceea ce legea le-a permis sa faca. Mama si copilul raman sa se lupte cu propriile forte cu un tata violent si abuziv.
Despre consilierea psihologica la un cabinet particular va voi povesti numai daca doriti sa stiti.

Protectia copilului nu asigura o consiliere buna calitativ pentru ca nu au oameni si resurse. Nu discut despre asta.
Daca nu sunt alte variante, atunci e nevoie de multa rabdare si lupta a parintelui ca totusi copilul lui sa beneficieze de o consiliere buna acolo; nu stiu in ce masura efortul se justifica, depinde de fiecare situatie in parte.

la psii 2 si 3 nu pot raspunde, ca nu exista prezentate destule informatii. La pasul 1 insa tin sa va comunic faptul ca exista destule alte metode de comunicare cu un alt individ in afara de cuvinte.
Oricum, aceasta atitudine distructiva cu sagetile in capul tatalui e super faina pentru orice om care a iesit nasol dintr-o relatie, insa este o idee proasta pentru ca acel om sa reactioneze astfel (adica sa glumeasca despre sageti si poze) atunci cand are un copil rezultat din acea relatie.
Uneori, chiar reactia unui parinte de respingere a celuilalt impinge copilul spre celalalt.
Oricum, observ ca nu mi-ati raspuns la unele aspecte aratate de mine si mai ales ca nu aveti o relatie buna cu copilul dv. Or, de aici pana la a arunca cu rosii in alte persoane ca il manipuleaza... ar trebui sa luati o pauza si sa vedeti ca tocmai gaura din relatia dv. cu copilul duce la aceasta urmare, probabil, in mare masura.

Deci... despre cabinete private?

Cabinet privat, pret consultatie piperat, prezentat copilul inainte si dupa un anumit eveniment decis de psiholog, tatal nu vrea sa participe dar spune ca mama e nebuna, deci psihologul evalueaza mama contra cost bineinteles, si o gaseste in buna stare, chiar prea buna pentru o femeie hartuita si amenintata ca va fi calcata de masina cand iese din casa #-o. Teoretic se spune ca au metode de comunicare cu copilul care nu vorbeste dar sunt putini cei care au rabdare sa lucreze cu un copil de 2 ani, prefera sa mai creasca, deci a trecut un an de zile plin de o multime de intamplari numai bune nu. Dupa un an psihologul ii spune in fata mamei ca este un caz prea complicat pentru care el nu are solutii (ati putea inmulti x sedinte cu y pret=escrocherie) si se spala pe maini la fel de elegant ca si protectia copilului. Mai strecoara si un subtil apropo ca a fost amenintat cu diverse (procese, reclamatii etc.) de tatal perfect si el nu este dispus sa riste nimic pentru copilul altcuiva.

Pas 2: este chemat tatal la sediul Protectiei Copilului ca sa i se comunice ca propriul copil spune ca il bate in cap de cate ori plange dupa mama. Tatal nu vine, ca nu doreste. Protectia Copilul ii spune mamei ca nu au ce face, nu-l pot obliga sa vina.

DGASPC evalueaza situatia copilului si a familiei, propune Comisiei pentru protectia copilului sau, dupa caz, instantei stabilirea unor masuri de protectie, intocmeste planul individualizat de protectie, identifica si evalueaza familiile care pot lua in plasament copilul, monitorizeaza ingrijirea acordata copilului pe durata masurii de protectie, acorda asistenta si sprijin parintilor copilului separat de familie, in vederea reintegrarii copilului in mediul sau familial, reevalueaza imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala si propune, dupa caz, mentinerea, modificarea sau incetarea acestora.

Daca tatal nu a vrut sa vina si existau probe certe, ca interesul superior al minorului in varsta de 1-2 ani- la data savarsirii abuzului fizic/verbal-emotional (sper ca am inteles corect) de catre tata- era afectat in mod grav, trebuia sesizata instanta, in vederea luarii unor masuri speciale de protectie sau-dupa caz, decaderea parintelui din drepturile parintesti, pentru o anumita perioada de timp, timp in care tatal era/trebuia sa fie monitorizat/consiliat in vederea inlaturarii motivelor care au dus la "decaderea acestuia din drepturile parintesti"...

Trebuia sesizat si Parchetul pentru savarsirea infractiunii de rele tratamente aplicate minorului sau violenta in familie si trebuiau efectuate cercetari in acest sens.

Acum ce sa va mai zic, probabil ca aveti dreptate in ceea ce priveste neimplicarea activa a autoritatilor abilitate in acest sens.Daca aveati sustinerea unui avocat specializat in probeleme de familie/protectia copilului, ar fi fost posibil ca lucrurile sa evolueze, poate intr-un mod mai favorabil minorului, in primul rand.Am zis poate...nu stiu.

Nu cunosc in amanunt situatia dvs. motiv pentru care, din ceea ce ne relatati, inclin sa va dau dreptate insa...trebuia de la inceput sa ne spuneti ca toate aceste lucruri se intampla in orasul Slobozia...si eu am intampinat dificultati-ca avocat al unor clienti care aveau probleme...si va inteleg mai bine decat oricine.Le-am rezolvat, intr-un fel, problemele, dupa 3-4 ani,...la Bucuresti.
Paradoxul e... ca si cu dreptatea in mana, pana in acest moment, acestia nu au reusit sa "puna in executare" acea hotarare...

Revenind la problema dvs., daca fetita nu vorbeste sau...vorbeste insa din cauza socurilor emotionale, are probleme cu exprimarea, ar trebui sa apelati la un specialist logoped si nu la un psiholog.Minora este mult prea micuta (2 ani) pentru o consiliere psihologica.Chiar dvs. ati recunoscut ca "nu a mers" si ati mai si chinuit-o.Pentru un raport psihologic, sa zicem ca da, ar fi utila o prezentare/doua/trei-dupa caz, la cabinetul unui psiholog, dar mi se pare incompleta investigatia.O investigatie amanuntita, in mai multe directii (ipoteza-poate copilul dvs. este autist sau este o problema-lovitura la cap-, ce nu poate fi rezolvata de un psiholog ci de un psihiatru), nu ar strica.

Desigur ca sfatul meu este unul facultativ, pentru ca sunt convinsa ca sunteti o mama minunata, si veti face tot ceea ce este posibil, pentru binele copilului dvs.
Sunteti o mama puternica si veti trece cu bine peste aceste probleme.

O zi buna va doresc.

S-a facut sesizarea Parchetului, cu martori care au vazut scene de abuz. Tot in provincie. Politia a anchetat, tot timpul avand replica: doamna, daca copilul nu are o mana sau picior rupt, sau semne pe corp, inseamna ca nu l-a pus nimeni in primejdie. Procurorul a decis NUP.
Cat despre Protectia Copilului...nu a facut nimic din ce spune legea ca trebuie sa faca. Repeta intr-una ca nu au cadrul legal. Stiti cumva unde pot fi reclamati? Pentru ca tocmai ma aflu intr-o "discutie" cu Protectia Copilului din Bucuresti. Cand se termina tarasenia cu Protectia Copilului Bucuresti va mai povestesc niste lucruri uimitoare.
P.S. Am avut o multime de avocati, chiar case de avocatura. Din respect pentru aceasta meserie nu voi spune pe forum ce au facut sau ce anume nu au facut. In mod sigur stiti si dumneavoastra. De pe forumul acesta am invatat cum sa-mi apar copilul mult mai bine decat de la avocatii mei caror le-am platit onorariu. Asa ca toata stima pentru cei ce-si rapesc din timpul lor pentru a da sfaturi gratis unor oameni disperati.