Art 36 al 2 c.familiei permite impartirea bunurilor comune in timpul casatoriei, pentru motive temeinice.
Citez al 2:
Pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau numai o parte dintre ele, se pot imparti prin hotarare judecatoreasca si in timpul casatoriei. Bunurile neimpartite, precum si cele ce se vor dobandi ulterior, sunt bunuri comune.
In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara. Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata – din raza teritoriala unde se afla domiciliul comun al sotilor, unde sunt bunurile supuse partajului. Partajul conventional (adica cel care nu e facut prin instanta de judecata) e lovit de nulitate absoluta.
Cererea de partaj o poate inainta oricare dintre soti, si se poate obtine o impartire nu neaparat de 50% fiecare, ci in functie de cum dovedeste fiecare ca a contribuit... Evident, se va plati taxa de timbru.
Creditorii vor urmari bunurile sotului debitor...
Art 33 c.familiei (citez):
Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.
Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale. In acest din urma caz, bunurile atribuite prin impartire fiecarui sot devin proprii.
Datoriile despre care scrieti nu sunt datorii comune (creditorii personali nu pot urmari bunurile comune)
Actiunea creditorilor personali pentru impartirea bunurilor comune are caracter subsidiar. Actiunea in justitie se introduce impotriva ambilor soti, astfel incat hotararea sa le fie opozabila.
Prea multe nu sunt de facut... Doar ca de vor urmari imobilul creditorii ar putea avea dificultati la vanzarea (silita a) acestuia... pentru ca unul dintre soti ”isi are partea lui” - prin partaj.
Cred, totusi, ca acest coleg ar fi mai bine sa lase creditorii sa faca aceasta cerere de partaj... In caz ca gresesc ma va corecta cineva.