anniela a scris:
Intelegem foarte bine ca programul de vizita trebuie respectat, dar....Daca fostul are "dreptul" de a vizita copilul, nicidecum "obligatia", eu, ca simpla MAMA, am OBLIGATIA sa-i permit sa-l vada, fara ca macar sa am "dreptul" la un telefon care sa ma anunte ca va veni???
In momentul in care ex-ul are "obligatia" sa achite pensia alimentara copiilor si nu o face in intervalul de doua luni prevazut de lege, tot LEGEA ii da dreptul sa se apere oferindu-i portita de " cu rea credinta"....Adica, nu achita, dar poate demonstra ca nu a fost cu rea credinta, si scapa...Eu, in cazul de fata, nu pot demonstra ca nu am putut respecta programul d-lui de vizita, dar nu am facut-o cu rea credinta? (din diverse motive, medicale, etc.)
Fiecare dintre noi are drepturi si obligatii pe care trebuie sa si le exercite de asa maniera incat sa nu aduca atingere drepturilor si obligatiilor celor din jur. De ce nu priviti legatura copil - celalalt parinte mai intai ca pe un drept al copilului si apoi ca pe un drept al tatalui? Dv. aveti obligatia sa respectati dreptul copilului. Avand in vedere interesul superior al copilului dv., ce va costa (in afara de cateva impulsuri) sa puneti dv. mana pe telefon si sa il sunati. Daca programul stabilit de instanta va incurca asa de mult, de ce nu ati solicitat modificarea orei, de exemplu ora 19 in loc de 10? Si apoi, unde scrie ca trebuie sa fiti neaparat prezenta cand vine tatal sa isi ia copilul? Copilul cu cine sta cat sunteti la serviciu? Sa il ia direct de acolo. E oare asa un capat de tara daca se intampla sa intarzie? Probabil ca daca ar fi venit inainte de 10 tot nu ar fi fost bine ca e in afara programului...
Oare este chiar asa de greu de a gasi un mijloc de comunicare atunci cand vine vorba de interesele prporiului copil?