Suntem divortati, avem un baiat de 11 ani care locuieste cu mine (are domiciliul la mine). Fosta sotie nu are program de vizita, este custodie comuna.
Fosta sotie a parasit tara si si-a inceput o relatie in strainatate (inca nu sunt casatoriti). Ea doreste ca eu sa duc copilul acolo in vizita sa-si pastreze legaturile cu copilul ca este dreptul ei , problema este caci copilul nu isi doreste sa meraga la ea. Ei nu au o relatie tocmai apropiata, si increderea in ea este foarte mica.
Eu sunt de acord sa mearga la ei ... dar numai dupa ce vin ei prima data in tara sa-i cunoasta noua familie. si sa-l ajute sa-si doreasca sa isi petreaca vacanta cu ei, incerc sa fac ce e mai bine pentru copil, si nu consider oportun sa-l trimit sa locuiasca intr-o casa si familie cu o luna vechime, ea neavand nici un venit.
Exista vreo modalitate de a-l forta pe copil sa mearga la ea ?
Exista posibilitatea ca eu sa cer un porgram de vizita, in care sa cer sa raman in tara copilul ?
Imi este foarte greu ca daca ea incerca sa ma forteze sa fac un lucru si nu ma lasa sa-l fac cum cred eu mai bine (Copilul merge la terapie la psiholog, si ma gandeam sa vorbeasca psihologul sa-l ajute sa-si doreasca sa-si viziteze mama).
Nici nu stiu ce sa fac :sorry: , poate sunt subiectiv, dar simt ca mama lui incercand sa-i faca bine ii face numai rau(din egoism).
La telefon mi-a spus ca daca nu-l sa cer custodie unica si ea poate fi fericita in alta familie - nu-mi pot imagina cum poate gandi asa o mama ?!?!
Dragă tătic, copilul suferă, faptul că o sună şi este în stare să aştepte 30 de minute să o audă înseamnă că îi lipseşte mama, se simte abandonat, numai el ştie ce simte.
Dvs. vă spune într-un fel, ar fi interesant de aflat ce-i spune unuia din afară, de exemplu psihologului. Să nu îndrăzniţi să o vorbiţi de rău pe mama; este bine cum aţi judecat, să-i invitaţi la dvs. pe amândoi, ştiu că este greu, dar nu imposibil.Cunosc caz de tată divorţat cu băiat, care, în momentul când tata şi-a găsit altă parteneră, a fugit de acasă, a dormit prin casa scărilor blocurilor, sau la stână, povestea tuturor că tatăl său a lăsat-o pe mama pentru noua prietenă, a fugit de la şcoală, a şi furat niţel... a fost profund marcat de despărţirea părinţilor.A rămas cu deviaţii comportamentale şi ca adult.
Peste tot copilul spune acelasi lucru , nu vrea sa mearga la maica-sa in strainatate.
Si psihologul a zis ca inca nu e pregatit sa merga in vizita la ea, mai ales ca despartirea e de putin timp.
Nu i-am invitat la mine acasa :) ... i-am invitat in tara sa cunoasca "familia" fostei sotii copilul, sa devina prieteni si sa-l faca sa-si doreasca sa ii viziteze. Si nu imi este greu sa-i vad impreuna ... ma chiar bucur :) si ii doresc si ei tot binele din lume.
Sunt in aceeasi situatie ca tatal de care spuneti dumeavoastra, dar diferenta este caci copilul este prieten cu viitoarea partenera, lui chiar ii place de ea si chiar a spus ca ar fi frumos sa stea cu noi.
Incerc foarte mult sa-l menajez , si sper sa nu aiba probleme comportamentale, cu lacrimi in ochi scriu ca la scoala e un elev foarte bun, e bursier, si profesorii au numai cuvinte de lauda la adresa lui, toata lumea il lauda si e placut surprinsa de el, sper ca prin terapie sa corectam orice posibile deviatii.
Singura chestie care ma nelinisteste este mama care crede ca are numai drepturi dar nu si obligatii (am mai citit si alte posturi unde parintele fara domiciliul copiluilui are numai drepturi).
De ce n-ar vrea un copil de 11 ani intr-un loc nou, de explorat, in vacanta? Chiar nu imi pot imagina...
Eu ii propun asa: hai sa mergem, Georgele tata, in Olanda sau Paris, facem o excursie cu trenul si prin Roterdam sau Lyon, sa vezi ce trenuri faine au... Uite, pentru maine iti fac o prezentare scurta a zonei.
Nu mergi la mama, mergi in tara unde sta mama ta, mergi cu mine in excursie. Pentru ca mama ta a insemnat mult pentru mine, chiar daca nu mai inseamna, as vrea sa vad tara unde traieste; nu stiu ce stii tu ca inseamna ea pentru tine, dar pentru tine mama ta e prezentul, caci tu si azi ai 50% din ADNul ei. Chiar daca o negi, o cari cu tine toata viata.
Apoi, ajunsi acolo, e decizia ta: vrei s-o vezi sau nu. Vrei sa profitam de cineva care sa ne mai arate un muzeu sau nu; vrei sa mancam o inghetata gratis sau nu.
Eu o sa ma vad cu ea pentru niste probleme administrative de custodie, dar ma poti astepta in camera.
NUMENI NU STRANGE PE NIMENI CU USA, TOTUL E LA VEDERE, NU ASCUNDETI NIMIC COPILULUI.
UN documentar despre tara/orasul/zona unde sta mama ar ajuta; ajunsi acolo, trebuie sa va tineti de cuvant. Nu vrea s-o vada, n-o vede.
Sigur, va puteti vedea cu mama in holul hotelului si tentatia pentru el e mai mare, dar scopul nu e sa o vada pe mama, ci sa inteleaga nevoia lui de ea, faptul ca nu se poate s-o stearga din istoria lui, iar faptul ca ajunge in tara ei il duce, psihologic, mai aproape cu un pas de a-i cunoaste familia.
Care, sincer, e o dorinta a dv. si nu o nevoie a copilului. Lipsa dv. de incredere in mama (care are o familie abia de-o luna si nu munceste) ii transmite asta copilului. Intre ce-i spuneti in vorbe si ce-i transmiteti indirect copilului e o contradictie.
[editat citat- nu mai citati mesajele anterioare, folositi butonul "raspunde", multumesc]
Imi place cum ganditi, dar in lumea reala e mai greu de facut asta, nu e la indemana oricui sa sa se urce in avion cu un copil doar pentru a-i face mofturile mamei.
Copilul a avut relatii normale cu fosta sotie cat timp a locuit in tara, si nici acum nu ar refuza sa se intalneasca cu ea, doar ca nu isi doreste sa mearga acolo.
Sfatul dumeneavostra e in contradictie cu sfatul psihologului de a-l menaja pe copil sa-si revina dupa recenta despartire, si mi-a recomandat ca subiectul plecarii din tara sa-l amanam pentru o perioada te timp sa reuseasca sa treaca peste trauma despartirii.
Orice copil are nevoie de amandoi parinti, si ar fi recomandat ca ei sa se inteleaga, si in caz de divergente sa apeleze la un specialist / mediator in a rezolva problemele ... nu la justitie :)
Nu stiu daca dumneavostra veti fi amenintata cu tribunalul chiar veti mai face lucrurile asa cum le-ati descris aici.
Ea oricum are planificata o excursie in tara in August pentru 3 saptamani. Tot circul este ca ea vrea sa duc eu copilul in Iulie acolo, cu o luna inainte ca ei sa vina in tara.
Scuzati , dar pentru mine nu are nici o logica graba respectiva.
Eu nu doresc sa-i cunosc familia :) .... consider ca ar fi spre binele copilului pentru a-i fi mai usor sa-i viziteze ... una e sa mergi la cunostinte alta e sa mergi la necunoscuti.
oricum ... cred ca discutia poate continua pe un site de psihologie, apelez la specialisti ptr a lua deciziile, nu ma cosider priceput la toate :)
Daca el isi va dori, va merge cu tot sprijinul meu.
Intrebarea initala este daca ma poate obliga instanta sa duc / las copilul sa plece din tara fara ca el sa-si doreasca asta.
Vizitarea minorului
mary1970
In urma divortului, mamei ii este incredintat copilul minor, iar tatal are drept de vizita in week-end. Dupa diverse sicane pe care le face tatal cand afla ca ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
gi-jane2, moderator
gdani, utilizator
mary1970