decizie de suspendare comunicata itm

Din câte îmi amintesc, izvor de drept e numai "teoria" (să nu fiu greşit înţeles, legile, ordonanţele şi hotărârile guvernului etc.), nu practica sau interpretarea nu ştiu cărui ITM sau funcţionar.
Fără temeiul legal, nimeni nu poate fi obligat, iar în caz de nerespectare a "obligaţiei", nu poate fi sancţionat.

Că la noi e un haos menţinut şi asezonat cu incompetenţă şi cu rea-credinţă, e altă poveste.

Bunăoară, putem observa inerţia aparatului birocratic din inspecţia muncii şi din guvern în eficientizarea "sistemului". Se cer tot felul de evidenţe (unele duplicate, cum ar fi registrul de evidenţă a salariaţilor şi carnetul de muncă), nu se schimbă ReviSal pentru a înlocui definitiv evidenţa oficială a muncii, se interpretează legea după cutumele şi cheful fiecăruia...

A început să nu mă mai surprindă că e deja un obicei prelungirea termenului de abrogare a Decretului 92/1976: iniţial, trebuia abrogat la 1 ianuarie 2004 (Legea 53/2003), apoi a intervenit o modificare (Legea 541/2003) - abrogare la 1 ianuarie 2007 -, apoi a intervenit modificarea modificării (OUG 55/2006) - abrogare la 1 ianuarie 2009 -, apoi şi modificarea modificării a fost modificată (OUG 148/2008) - abrogare la 1 ianuarie 2011.
Nu m-ar mai mira ca undeva prin 2010 (să zicem, între august şi noiembrie) să mai apară o nouă prorogare - 2013.
v. [ link extern ]

Nu există în ţara asta specialişti care să conceapă un sistem modern şi eficient de evidenţă oficială a muncii? Nu există cineva care să le facă o bază de date cuprinzătoare şi bine construită şi un mecanism elegant de trimitere exclusiv online, care să înlăture necesitatea cozilor de la ITM şi a birocraţiei care se hrăneşte cu ele?
Aş zice că există, dar că nu răzbat în cercurile de cumetrii din administraţie, iar dacă răzbat cumva, printr-o defecţiune a "sistemului", nu au abilitarea de a schimba ceva şi se plafonează la umbra stabilităţii muncii la stat şi, eventual, prind şi năravurile locului.
Dacă, prin absurd, am presupune că s-ar abroga în sfârşit decretul privind carnetul de muncă, care ar mai fi temeiul în baza căruia ITM ar mai putea reţine aberantul comision de 0,75%, respectiv 0,25% din fondul de salarii (!) pentru "grija" acordată carnetelor de muncă?

a_k imi place ca ai un spirit de tanar entuziast, cam asa eram si eu acum vreo 20 de ani, si sa stii ca mi-a prins bine!

Poate tineri ca tine vor schimba ceva in bine, caci cu siguranta schimbarea este un motor al dezvoltarii.

Si cum spuneai, specialisti exista, slava domnului, dar bugetele sunt mici, si angajeaza si ei pe cine pot, deh..iar de programele pe care le achizitioneaza statul gen Revisal, ce sa mai vorbim...

Iar de comisionat dupa disparitia CM, se va gasi altceva in loc, nu ne facem noi griji.

probabil ca acesta discutie este :offtopic:

a_k a scris:

1. Legea 130/1999 conţine o prevedere ambiguă care lasă impresia că angajatorii care păstrează carnetele de muncă la sediu nu ar avea obligaţia de a depune actele pe baza cărora s-au făcut înscrieri în carnetul de muncă (articolele 2 şi 3).
Aş înclina să cred că certificarea înscrierilor efectuate (articolul 3 (2) b)) nu poate fi făcută fără existenţa documentelor pe baza cărora s-au efectuat aceste înscrieri, conform Decretului 92/1976 (articolul 11 şi următoarele). Însă, trebuie să recunosc: Dumnezeu cu mila în privinţa interpretărilor, mai ales cele ale "specialiştilor" de la ITM.

2. Suspendarea contractului de muncă trebuie înscrisă în carnetul de muncă (v. OMM 136/1976 " In coloana 3 se inscriu: incadrarea, schimbarea functiei (...) detasarea, intreruperea (i.e. suspendarea - n.a.) si incetarea activitatii"), motiv pentru care Legea 130/1999 cere, de altfel, depunerea actelor privitoare la "executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca".
Am înşiruit întreaga listă tocmai pentru a mai sublinia încă o dată că nu doar actele privind modificarea contractului de muncă (v. care sunt acestea la articolul 41 din Codul muncii) trebuie depuse, ci şi cele privind, de pildă, executarea acestuia (un exemplu cu care probabil mulţi nu vor fi de acord: actele adiţionale privind formarea profesională).

3. Actul normativ care reglementează registrul general de evidenţă a salariaţilor nu prevede că suspendarea contractului trebuie înregistrată (v. HG 161/2006; a nu se confunda registrul general de evidenţă a salariaţilor cu aplicaţia gratuită furnizată de inspecţia muncii, numită ReviSal).

Referinţe:
- Legea 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă [ link extern ]
- Decretul 92/1976 privind carnetul de muncă [ link extern ]
- OMM 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare şi evidenţă a carnetului de muncă [ link extern ]
- HG 161/2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor [ link extern ]

Eu nu vorbeam despre astfel de suspendari ci de cele datorate unor Concedii Medicale de...2 luni, de ex. Acelea nu se inscriu in carnete desigur.
Exista un zvon conform caruia s-a revenit la o ordonanta din 1990 (nu stiu exact care) si cf careia nu se mai aduc la vizat actele modificatoare de CIM...e doar un zvon, in realitate, se aduc, in 5 zile...cel putin in Bucuresti.
Referitor la actele de formare profesionala,,,,,depinde...daca acestea doar consolideaza cunostintele, nu vor fi inregistrate la ITM dar daca schimba incadrarea...poate. ITMB nu accepta aceste acte aditionale la vizat.

1. Dvs. faceţi o distincție pe care legea nu o face în privinţa felului suspendării. Suspendarea, indiferent de motiv, înseamnă tot o întrerupere a contractului (v. OMM 136/1976) şi produce aceleaşi două efecte principale: întreruperea muncii şi întreruperea plăţii drepturilor salariale (alte drepturi şi obligaţii subzistă).

2. Până elucidaţi enigma zvonului pe care-l menţionaţi, actele normative pe care le-am citat rămân în vigoare. Vreţi să discutăm despre nu ştiu ce ordonanţă neidentificată de prin 1990 dintr-un zvon sau despre lucruri ceva mai clare de atât?

3. Referitor la actele de formare profesională "depinde" ce?
Codul muncii prevede în câteva ocazii că salariaţii au dreptul la formare profesională, iar angajatorul are obligaţia de a-i trimite periodic la asemenea cursuri? Citiţi un pic la capitolul "Executarea contractului individual de muncă" (începe cu articolul 37) din Codul muncii şi spuneţi-mi ce găsiţi la articolul 39 (1) g). Coroboraţi acest articol cu articolul 195 care prevede stabilirea condiţiilor formării profesionale prin act adiţional.
Ce fel de act este acest act adiţional privind formarea profesională? El depinde, ca act accesoriu, de contractul de muncă (act principal); nu este un act de modificare a contractului (v. ce înseamnă modificarea la articolul 41), nu este cu necesitate un act de suspendare a contractului (deşi, poate fi în cazul formării profesionale cu scoatere completă din activitate), fără îndoială, nu este nici act de încetare a contractului. Ce a mai rămas? Cumva, act de executare?

"daca acestea doar consolideaza cunostintele, nu vor fi inregistrate la ITM dar daca schimba incadrarea...poate"
Asta e o afirmaţie serioasă? Evident că formarea profesională, cel puţin teoretic, are ca unic scop consolidarea cunoştinţelor. Pentru schimbarea încadrării se întâmplă să fie nevoie de o manifestare explicită de voinţă a părţilor.

Faptul că "ITMB nu acceptă aceste acte adiţionale la vizat" este exact unul dintre lucrurile de care mă tot vaiet pe forumul ăsta: funcţionarii ar trebui să respecte legea, nu să o facă; iar cetăţenii care au contact cu aceşti funcţionari ar trebui să ceară temeiul legal al oricărei măsuri pe care sunt ţinuţi să o respecte şi nu să perpetueze zvonul despre ceea ce practică şi ceea ce nu practică infailibilul ITM Bucureşti (sau din orice alt oraş).

revin la discutia

scuze ca ma abat de acum de la prb initiala
dar .... in baza noilor modificari ale normelor legii somajului si ma refer la hg 449/2009 : art 18 alin 2 " adeverinta prevazuta la alin 1 ( cea eliberata de angajator pentru somaj) va contine si date u rpivire la perioadele in care s-a prestat activ , per. in care rap. de munca sau de serviciu au fost suspendate , precum si data si motivul incetarii acestora , date care se verifica si se certifica de agentiile pt ocuparea fortei de munca pe baza inscrisurilor efectuate in carnetul de munca

si aici sunt unii care interpreteaza ca de acum trebuiesc inscrise in CM si Concediile medicale

in legea 76/2002 se specifica:

Art. 27.
[{*}] (1) Angajatorii au obligaþia de a reþine ºi de a vira lunar contribuþia individualã la bugetul asigurãrilor pentru ºomaj, a cãrei cotã se aplicã asupra bazei lunare de calcul, reprezentatã de venitul brut realizat lunar, în situaþia persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevãzute la art. 19. (alineat modificat prin art. III pct. 2 din O.U.G. nr. 91/2007 (publicatã la 1 octombrie 2007), în vigoare de la 1 ianuarie 2008)
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã pe perioada în care raporturile de muncã sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii, prevãzute la art. 19, sunt suspendate potrivit legii, cu excepþia perioadei de incapacitate temporarã de muncã, dacã aceasta nu depãºeºte 30 de zile. (alineat introdus prin art. I pct. 11 din Legea nr. 107/2004 (publicatã la 19 aprilie 2004) în vigoare de la 18 iunie 2004)

coroborat cu articolul mentionat de ENGFULL se intelege canu trebuie specificat in adeverinta pentru somaj perioadele de concediu medical mai mici de 30 de zile.
Acum sper ca te-ai convins :D