adisan a scris:
Cred că ar trebui schimbat terapeutul care se pare că nu s-a ocupat în mod serios de consilierea psihologică ...
Şi/Sau ar trebui schimbat ceva in atitudinea mamei ...dacă vrea să vadă telefoane netrântite (în primă fază) şi într-un final şi fata.
mitzza111 a scris:
....telefoanele se trinteau pline de reprosuri din partea ei la adresa mea....nu intelegeam ce se petrece...
Se petrece doamnă ...după cum ne-aţi scris. :(
mitzza111 a scris:
terapeutul a hotarit ca trebuie sa revina urgent acasa, ca acolo nu poate fi controlata ...
Cuvintele pe care vi le-am subliniat spun foarte multe ...despre dumneavoastră. Despre dumneavoastră, doamnă, nu despre terapeut.
Un terapeut adevărat nu foloseşte afirmaţii de tipul trebuie! Foloşeste cel mult interogaţii de tipul: "Cine a hotărât că trebuie urgent controlată?
Daţi cu pietre în mine, dar citiţi de câteva ori întrebarea şi reflectaţi asupra ei.
Dacă veţi lăsa ...frâielor niţel joc ... s-ar putea să vină fata singură acasă. Nu ştiu dacă definitiv, dar macar zicând: mai trecui şi eu pe aci să stăm de vorbă (sau ceva similar).
m-am infiintat la usa bunicilor sa-mi iau fiica acasa dar surpriza: aceasta nu mai voia să revină acasă ...
... nereusind sub nici o forma sa-i schimb parerea m-am simtit nevoita sa apelez la politie ...
Surpriză? Nu-i nimic surprinzător doamnă. Este NORMAL.
Exact surpriza aceasta îmi spune că fiica dvs. este un om
cu personalitate!
O personalitate pe care ar fi trebuit s-o vedeţi (la plural, adică părinţii) şi să începeţi să o respectaţi cam de pe la vârsta lui "nu", dar atunci eraţi ocupati cu divorţul şi încredinţarea.
Ştiţi ce i-aţi transmis fetei dvs.? Îmi pare rău să vă spun asta.
I-aţi transmis că ea ...
nu contează pentru dvs.! :(
Părea unui OM nu se schimbă cu poliţia!
V-aţi înfiinţat la uşă ... ca să ce? Să vă luaţi (
"să-mi iau") ... vreun obiect uitat?
Dacă v-aţi dus după o fiinţă umană, atunci de ce vă surprinde că are şi păreri?
V-a spus NU pentru că este o adolescentă a cărei individualitate se construieşte
în opoziţie. Este revolta ei faţă de vremea când părerile/dorinţele ei nu contau/nu erau respectate. Şi acum dvs. ce-i spuneţi? Părerea ta nu contează/tu nu contezi. Apelez la poliţie! :(
O fi supărată pe tată-său. Dar dacă procedaţi aşa ...picaţi de ţap ispăşitor.
Încercaţi cu DA.
Încercaţi cam aşa: Da, părerea ta
contează pentru mine, te
respect ca fiinţă umană, îţi suport NU-ul (căci numai cei ce ţi-l vor suporta te vor sprijini în viaţă, ăilalţi se vor folosi de tine) şi
mi-aş dori,
mi-ar face plăcere (nu cumva să folosiţi vreun trebuie!) să mai stăm de vorbă cu intimitatea care ne lega odată... Vino într-o zi pe la mine, când
doreşti tu (nu când "a hotărât" nu ştiu cine pentru tine).