baroul lui POMPILIU BOTA

Nu ştiu de unde a scos colegul acele rezoluţii de n.u.p. dar redau mai jos punctul de vedere al Direcţiei Inspecţiei Generale din Ministerul Justiţiei, punct de vedere însuşit de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la Baroul Constituţional Român:

România
Consiliul Superior al Magistraturii
Nr. 662/CSM/2004

Uniunea Avocaţilor din România
Nr. intrare 259/4 iunie 2004

Domnului avocat Călin-Andrei ZAMFIRESCU
Preşedintele Uniunii Avocaţilor din România

Stimate domnule preşedinte,

Urmare adresei dumneavoastră nr. 259/22/03/2004, înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 662/CSM/2004, vă transmitem, alăturat, spre informare, punctul de vedere al Direcţiei Inspecţiei Generale din Ministerul Justiţiei, punct de vedere însuşit de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Menţionăm că acest material a fost transmis la toate instanţele din ţară, în vederea luării de măsuri, conform legii.
Cu deosebită stimă,

Secretar general,
Judecător dr. Dan Lupaşcu
s.s. idescifrabil


Ministerul Justiţiei
Direcţia Inspecţiei Generale
Nr. 671C5/02-06-2004
Nr. 1581/IG/M/2004

N O T Ã

Obiectul notei îl constituie conform rezoluţiei directorului direcţiei, datată 31.03.2004:
- „verificarea legalităţii constituirii Baroului Constituţional în raport de dispoziţiile OG nr. 26/2000 şi Legea nr. 51/1995 „
- „identificarea instanţelor la care avocaţii respectivi au pledat şi actele de reprezentare în baza cărora au făcut-o”.
Constatări
1. Prin încheierea nr. 31/A/5.08.2002 (dosar nr. 31/A/2002) Judecătoria Deva a recunoscut personalitatea juridică Asociaţiei de Binefacere „Bonis Potra” şi a dispus înscrierea acesteia în registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa instanţei.
Printre ale obiective de activitate asociaţia a trecut în statut şi „înfiinţarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituţiei României, a prevederilor pactelor şi convenţiilor internaţionale privitoare la drepturilor omului”.
După rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti a fost constituit „consiliul director” al „Baroului Constituţional Român” iar Bota Pompiliu s-a intitulat „decan” , pentru ca, la 17.01.2003, să întocmească „Tabloul anual al avocaţilor Baroului Constituţional”, în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea având conferit dreptul de a pune concluzii la tribunale şi curţi de apel, sediile profesionale fiind situate în Orăştie, Alba Iulia, Baia Mare, Timişoara, Timişoara, Reşiţa, Piatra Neamţ, Satu Mare, Negreşti Oaş, Turnu Severin, Petroşani şi Bucureşti.
Împotriva încheierii nr. 31/A/2002 a Judecătoriei Deva s-a declarat recurs în anulare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cerând ca aceasta să fie reformată pentru încălcarea esenţială a legii, fapt ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei de fond.
În dezvoltarea acestui motiv, în esenţă s-a arătat că soluţia Judecătoriei Deva a fost pronunţată cu violarea dispoziţiilor art. 1. art. 6 alin.3, lit.b şi art.7 alin.2 din OG nr. 26/2000 în sensul că înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor nu putea fi dispusă de vreme ce o asemenea entitate are scopuri patrimoniale.
Totodată, s-a arătat că, prin validarea prin validarea statutului şi actului constitutiv al asociaţiei, se recunoaşte acesteia dreptul de a înfiinţa barouri şi organiza practicarea avocaturii cu încălcarea prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în România.
Prin încheierea de şedinţă din 21.10.2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a suspendat judecarea recursului în anulare, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva încheierii nr. 31/A/5.08.2002 a Judecătoriei Deva.
Măsura a fost justificată de împrejurarea sesizării Curţii Constituţionale pentru a decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin.1 teza I şi art. 57 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 51/1995.
Prin aceiaşi încheiere s-a dispus suspendarea executării încheierii 31/A/05.08.2002 a Judecătoriei Deva până la soluţionarea recursului în anulare.
Legalitatea încheierii nr. 31/A/5.08.2002 (dosar nr. 31/A/2002) Judecătoria Deva prin care s-a recunoscut personalitatea juridică Asociaţiei de Binefacere „Bonis Potra”, asociaţie care a înfiinţat Baroul Constituţional Român, face obiectul dezbaterilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României.
Aşa fiind, nu se pot face aprecieri cu privire la legalitatea hotărârii judecătoreşti mai sus menţionate ori cu privire la legalitatea constituirii Baroului Constituţional, în raport de dispoziţiile OG 26/2000 şi Legea nr. 51/1995.
Este de menţionat şi faptul că, potrivit relaţiilor transmise de către instanţele judecătoreşti, membrii Baroului Constituţional Român insistă a fi primiţi la unele instanţe (de exemplu, cele din raza Tribunalului Caraş Severin), invocând alte încheieri, anume încheierea de şedinţă din 30 iulie 2003 a Judecătoriei Târgu Jiu (dosar nr. 79/P/2003) prin care s-a dispus înregistrarea Filialei Băleşti – Gorj a Asociaţiei „Bonis Potra” – Alba-Iulia în registrul special al Judecătoriei Târgu Jiu.
Potrivit încheierii menţionate filiala Băleşti a fost abilitată să înfiinţeze barouri.
2. Potrivit relaţiilor transmise de către curţile de apel, membrii Baroului Constituţional Român s-au prezentat la mai multe instanţe de judecată (nu s-a procedat la centralizarea datelor n.r.).
Actele de reprezentare pe care le-au prezentat au fost, de regulă, un înscris intitulat „împuternicire avocaţială”, contractul de asistenţă juridică încheiat cu părţile sau actele de constituire a asociaţiei.
Este de observat că în cuprinsul aşa zisei „împuterniciri avocaţiale” se menţionează în mod expres că mandatul care ca obiect exercitarea de către împuternicit a activităţilor „prevăzute de art. 3 din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat”.
Instanţele judecătoreşti:
- au acceptat şi au permis ca membrii Baroului Constituţional Român să acorde asistenţă şi reprezentare juridică;
- au pus în vedere membrilor baroului să prezinte „dovezi cu privire la calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995” iar, în lipsa acestora, nu le-au permis să acorde asistenţă şi reprezentare,
- au calificat mandatul a fi de reprezentare dat unui neavocat şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin.4 Cod procedură civilă nu au permis membrilor baroului menţionat să pună concluzii.
Instanţele judecătoreşti nu au o practică unitară în aprecierea calităţii de „avocat” a membrilor Baroului Constituţional Român.

Concluzii:
Potrivit legii, părţile pot să-şi exercite drepturile procedurale, personal sau prin mandatar. În cea dea două ipoteză, mandatarul se legitimează în faţa instanţei de judecată cu o procură.
Potrivit art. 68 alin. 1 teza finală Cod procedură civilă, în cazul când procura este dată unui avocat, semnătura sa va fi certificată potrivit legii avocaţilor, adică potrivit Legii nr. 51/1995, act normativ care reglementează condiţiile impuse pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Calitatea de reprezentant procesual al părţii, adică stabilirea existenţei ori inexistenţei raportului de reprezentare (legală sau convenţională) se analizează şi se soluţionează potrivit legii, numai de către instanţa de judecată învestită cu judecarea cauzei.
Pentru considerentele arătate şi fără a se constitui într-o îndrumare dată instanţelor, apreciem că, membrii Baroului Constituţional Român, atât timp cât nu s-au organizat în condiţiile impuse prin dispoziţiile Legii nr. 51/1995, nu pot exercita, în mod legal, activităţile prevăzute de art. 3 din actul normativ menţionat, printre care se numără şi cea de „asistenţă şi reprezentare juridică în faţa organelor de jurisdicţie.
Pentru aceleaşi considerente, apreciem că înscrisurile întocmite de acest barou în justificarea legitimării lor procesuale nu întrunesc cerinţa impusă prin dispoziţia art. 68 alin.1 teza finală Cod procedură civilă, necesară pentru exerciţiului dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată.
A se vedea şi Hotărârea Curtii Europene a Drepturilor Omului - CEDO asupra admisibilităţii cererii nr. 24057/03 prezentată de Pompiliu Bota contra României

In adresa respectiva este vorba despre FOSTUL Barou Constitutional. Din 27.06. 2004 s-au infiintat barourile paralele Bota despre care este vorba in acest topic. Despre membrii acestor barouri este vorba in respectivele rezolutii n.u.p.

SUNT AVOCAT DIN 2001 (ANTERIOR CONS. JUR).
CRED CA S-A CREAT O FALSA PROBLEMA. IN ORICE TARA, SI IN ROMANIA NU EXISTA DECAT UN SINGUR FEL DE AVOCATI, RESPECTIV CEI LEGALI.
EU PERSONAL, CARE LUCREZ EXCLUSIV IN DR. COMERCIAL, NU CUNOSC ABSOLUT NICIUN INDIVID DIN CLANUL BOTA (UN TIP VOPSIT PANA CORBULUI SA PARA VIGUROS LA EXTERIOR), IAR PE ACESTA NU L-AM VAZUL NICIODATA INTR-O INSTANTA.

DECI, CINE VREA SA FIE AVOCAT ESTE AVOCAT, CINE NU ESTE BOTA-T.

Problema legalitatii existentei unor organizatii profesionale paralele celor deja existente s-au mai pus si in alte tari, est-europene si din vestul continentului. Din nefericire pentru "paraleli", intotdeauna s-a constatat nelegalitatea acestora , precum si a altor liber-profesionisti care au incercat sa-si exercite profesiile fara a fi membru al vreunei oraganizatii. nu am timp de dat date, dar acestea exista si sunt numeroase (chiar si in hotararile CEDO sunt numeroase cazuri).

X-(