grace_r a scris:
Din cate stiu eu, cei 2% virati din impozit ajung foarte foarte tarziu in conturile ONG-urilor :( Dar pot fi binenteles o sursa de finantare, insa cred ca nu poate fi suficienta. Dar cred ca un bun fundraiser se pot atrage si alte fonduri. Important este sa fie gasiti cei ce pot forma nucleul unei astfel de activitati.
:luck:
In cadrul asociatiei non-profit in care activez de sapte ani, asociatie pusa in serviciul copiilor cu rezultate scolare si extrascolare deosebite, dar cu o situatie materiala defavorizata, principala noastra sursa de venit este reprezentata de redirectionarea a 2% din impozitul venit (de la intrarea in vigoare a facilitatii). Facem ce nu am face probabil niciodata pentru noi: “cersim” pentru a-I ajuta pe acesti copii sa-si termine studiile liceale si sa se inscrie la o facultate. Suntem in “concurenta” cu asociatiile tip SMURD si cele pentru protectia animalelor, precum si cu asociatiile satelit ale liceelor. Multi inca nu cunosc posibilitatea de a dispune liber de aceasta cotitate din impozitul lor pe venit. Oamenii, daca ajung sa cunoasca activitatea ONG-ului si vad utilitatea eforturilor, redirectioneaza chiar cu placere. Mai ales daca ne oferim sa si depunem declaratiile 230 la administratiile financiare. Declaratiile se depun pana in mai, iar banii intra pe undeva in septembrie. Un copil pe care l-am sprijinit, dupa terminarea studiilor si angajare, ne-a cautat sa ne ofere la randul lui 2%…
In speta de fata, s-ar putea face actiuni de amploare, si ar trebui sa se ajunga si la sectiunile sociale care nu sunt “devoratori mediatici”, pentru ca tocmai acesti oameni isi cunosc drepturile mai putin. Odata ajunsi la ei, si gasind o modalitate comoda de redirectionare a 2%, sunt convinsa ca aceasta ar putea deveni o importanata sursa de finantare pentru asociatie si pe ei practic nu-I “costa nimic”
Cat despre celelalte modalitati de finantare, ele ma duc cu gandul la o lectura recenta al unui studiu de filantropie al unui economist american (James Andreoni), care folosind instrumentele gandirii rationale, incerca sa raspunda la marea enigma a economiei : cum se poate reconcilia comportamentul altruist cu interesul egoist? Dupa ce a emis teoria donatiei egoiste, in sensul in care cel care da, o face din interes propriu bine tintit, ca viitor beneficiar al investitiei facute, a incercat apoi o demonstratie a "donatiei iluminate" prin care donatorul cu o pozitie stabila in societate doreste mentinerea cadrului institutional si parghiilor sociale existente, pentru a-l mentine in pozitia sa privilegiata. O a treia teorie situa donatorul caritabil in postura de beneficiar al unei utilitati cunoscute si masurabile prin contributia sa la binele general.
Actiunile izvorate din obiectivele enumerate de @George, ar putea atinge oricare din parghiile motivationale enumerate mai sus.
Bine-nteles, ramane si comportamentul caritabil dezinteresat care, vreau sa cred ca mai exista :)