Probabil că sunteți mai tânăr, și nu ați trăit ca adult, în perioada comunistă, când cetățeanul acuzat trebuia să-și probeze el nevinovăția, și nu acuzatorul vinovăția. Eu am trăit-o, și nu vreau ca cineva să trăiască azi, cu impresia că asta mai este posibil. Nu cunosc cauza Anghel împotriva României așa că, pentru a clarifica lucrurile, am să expun mai detaliat cazul tratării abaterilor de la legislația rutieră.
Așadar, aici avem un litigiu între un cetățean și o autoritate de stat, fie că este vorba de o infracțiune sau o simplă contravenție la legislația rutieră. Cele două părți sunt egale în fața legii, după cum consfințește Constituția.
Legiuitorul, ca să ușureze aplicarea legii, presupune că polițiștii nu înnebunesc deodată toți și sancționează abuziv participanții la trafic, de aceea înclină balanța în favoarea părții a doua. Astfel el decide că, decizia acesteia, fără să fi fost vreodată validată de o instanță de judecată, este executorie.
În momentul în care prima parte se consideră nedreptățită, și se adresează justiției, legiuitorul reechilibrează balanța și, deși în alte litigii, sarcina probării faptei revine celui care solicită ceva, de data asta lasă sarcina probării faptei în sarcina părții a doua.
La proces, după ce partea a doua și-a expus probele, prima parte, dacă consideră necesar, vine și ea cu probe. Și aici trebuie menționat faptul că, partea a doua, este reprezentată de tot personalul ei, adică un polițist nu va putea invoca în favoarea sa mărturia unui alt coleg. Dacă partea a doua nu are probe, sau sunt inconsistente, prima parte nu este nevoie să spună nimic, instanța va anula sancțiunea.
Revenind la cazul de la care a pornit discuția, prin anii '90, lumea gândind în mare parte așa ca dvs., înghițea în sec la sancțiunile "milițienilor" în blană de polițist. Dar, după ce lumea a început să prindă curaj, și să se adreseze justiției, poliția a început să piardă procesele pe bandă rulantă; adică nu mai era suficient "nu a acordat prioritate pietonilor pe trecere", că așa am văzut eu, mai trebuiau probe. În zilele noastre, după ce "milițienii" s-au cam dus, iar polițiștii sunt în mare parte absolvenți ai unei instituții de învățîmânt prestigioase, la care se intră cu mare concurență, poliția rareori mai pierde un proces.
petrucelmare a scris:
Ati obosit degeaba. Regimul juridic al contravenţiilor este mai puţin favorabil decât cel al infracţiunilor, în condiţiile în care primele sunt considerate de către legiuitor ca fiind mai puţin grave decât următoarele.
Contravenientul nu beneficiază de prezumţia de nevinovăţie în cadrul etapei administrative în care i se aplică o sancţiune de către un poliţist;
Chiar dacă procedura declanşată în urma plângerii contravenientului respectă cerinţele unui proces echitabil, ea pleacă de la principiul că acesta este vinovat, în condiţiile în care nu s-a stabilit nimic în cadrul unui proces echitabil; (CAUZA ANGHEL ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI)