Atunci când angajatul este delegat (își exercită atribuțiile în afara locului obișnuit de muncă) sau detașat (schimbarea angajatorului, pentru o anumită perioadă), el are dreptul la plata cheltuielilor ocazionate cu ocazia delegării sau detașării. Citește articolul
Detașarea implică schimbarea locului de muncă la un alt angajator. Dacă acest lucru se poate întâmpla, ipotetic, din Cluj-Napoca în București, nu este mai puțin probabilă detașarea din România în alt stat european: Germania sau Franța, de exemplu. Bineînțeles, acest lucru, din punct de vedere legal, implică faptul că statul unde este detașat angajatul poate avea prevederi mai favorabile sau mai puțin favorabile pentru acesta, din punct de vedere al relațiilor de muncă. Astfel, care lege i se aplică angajatului detașat? Citește articolul
Având în vedere că detașarea în România sau în cadrul Uniunii Europene (UE) ar putea fi văzută ca ceva normal și firesc (în UE fiind vorba, în esență, de crearea unei piețe interne față de care nu trebuie să existe discriminare, în raport cu piața națională a unui stat UE), refuzul angajatului de a fi detașat în cadrul acestora ar trebuie să poată să se desfășoare în aceleași condiții. Însă care ar fi regimul detașării în afara UE, prin raportare la refuzul angajatului de a accepta această măsură? Citește articolul
Detașarea în cadrul Uniunii Europene are o serie de elemente diferite față de detașarea obișnuită. Cel mai important ar fi faptul că legislația aplicabilă acestui tip de detașare se referă exclusiv la detașarea în scopul prestării de servicii. Ce implică acest lucru? Care sunt celelalte diferențe și asemănări cu detașarea obișnuită, pe teritoriul țării? Citește articolul
Detașarea implică schimbarea angajatorului pe o perioadă anume. De asemenea, din cauza necesității de a garanta efectiv drepturile mai favorabile ale angajatului (fiind vorba de drepturile pe care le-ar avea la un angajator sau celălalt), este clar că o serie de date personale vor fi transferate de la un angajator la celălalt. Iar aici apare întrebarea „ce date pot fi transferate și de ce criterii trebuie să se țină cont?”. Citește articolul
Într-un articol trecut, am arătat că, deși felul muncii nu poate fi modificat, există, totuși, câteva excepții cu privire la această interdicție. Practic, deși angajatul și-a dat consimțământul să presteze un anumit fel de muncă, angajatorul ar putea în anumite situații predeterminate să îi modifice felul muncii. Poate o astfel de modificare să ducă și la o schimbare de salariu? Citește articolul
La fel ca în cazul detașării, delegarea se dispune pe o anumită perioadă. Angajatul, atât timp cât delegarea e dispusă în termenul legal, nu ar putea să o refuze și, de asemenea, ar trebui să aștepte împlinirea termenului de delegare, pentru a se întoarce la locul obișnuit de muncă. Totuși, există cazuri când angajatul s-ar putea întoarce înainte de împlinirea termenului de delegare? Citește articolul
Delegarea, atunci când e dispusă legal de angajator, trebuie limitată la o anumită perioadă. Bineînțeles, această perioadă poate fi prelungită, însă doar cu acordul angajatului. În același timp, pentru a fi efectivă limitarea perioadei de timp până la care poate fi dispusă delegarea -- în mod unilateral, de către angajator --, angajatul nu poate fi sancționat pentru refuzul prelungirii delegării peste limita legală. Citește articolul
În mod normal, salariatul detașat nu poate reveni la angajatorul de la care a fost detașat decât la expirarea perioadei legale de detașare (care, din inițiativa exclusiv unilaterală a angajatorului, poate fi de maximum un an). Totuși, există anumite cazuri când angajatul ar putea reveni mai repede de la angajatorul la care a fost detașat. Citește articolul
Codul muncii prevede că detașarea reprezintă, mai precis, schimbarea locului muncii. Astfel, unui angajat îi poate fi cerută schimbarea locului unde își desfășoară activitatea, din Cluj-Napoca în București, de exemplu. Totuși, i se poate cere să muncească ceva diferit, adică să îi fie schimbat felul muncii? Citește articolul