TVA: Patru probleme de care se pot lovi firmele la inspecțiile fiscale din 2023

1. Reîncadrări ale sumelor acordate partenerilor comerciali

În primul rând, firmele trebuie să fie atente atunci când vine vorba de așa-zisele discount-uri comerciale acordate partenerilor de afaceri. De ce? Pentru că, de multe ori, autoritățile consideră că e vorba de o prestare de servicii și reîncadrează aceste discount-uri, ceea ce poate aduce impuneri semnificative.

„Ceea ce, în mod tradițional, a fost încadrat drept discount comercial (adică a generat o reducere de venit și de TVA colectată) poate să fie reîncadrat de autoritățile fiscale în contrapartidă pentru o prestare de servicii. Și dacă, economic, impactul ar trebui să fie același -- pentru că fie vorbim de reducere de venit și reducere de TVA colectată, fie de plus TVA și plus cheltuială deductibilă, când tragem linie impactul ar trebui să fie același --, în lipsa unei facturi specific emise pentru o prestare de servicii și a unei documentații-suport care să arate activitățile efectiv realizate, utilizarea acestora în businessul societății, este posibil să avem de a face cu o impunere semnificativă atât pe zona de TVA, cât și pe zona de impozit pe profit.

Cazuistica pe acest punct nu este încă atât de generoasă, însă, în ciuda principiilor clar aplicabile din jurisprudență, avem de a face cu impuneri semnificative în controalele fiscale și chiar cu hotărâri nefavorabile ale instanței naționale. Sperăm că o întrebare preliminară care va pleca în curând din România (spre CJUE - n. red.) să aducă mai multă claritate asupra acestui subiect. Până atunci, însă, revizuirea politicilor comerciale, a stimulentelor financiare acordate partenerilor este, cu siguranță, un punct pe agenda decidenților din departamentul financiar-contabil, fiind un subiect la care autoritățile fiscale își apleacă atenția”, a precizat recent, la o conferință fiscală organizată de EY, Florina Parîng, Director la EY.

2. Riscul de a „plăti” pentru fraudele partenerilor

În al doilea rând, contribuabilii trebuie să fie conștienți că atunci când sunt implicați într-un lanț comercial există riscul ca anumiți parteneri să fie de rea-credință. În situații de acest fel, autoritățile se pot îndrepta, pentru recuperarea prejudiciului, către firmele care sunt de bună-credință.

„Da, România ocupă primul loc în ceea ce privește decalajul de TVA. Și da, principala cauză este frauda. Și da, se iau tot felul de măsuri la nivel de legislație europeană, cum ar fi implementarea taxării inverse sau raportarea digitală, pentru a diminua acest fenomen. Până atunci, însă, realitatea este că se scurg sume semnificative de TVA din astfel de tranzacții și, cum operatorii frauduloși dispar de regulă, șansa ca prejudiciul să fie recuperat de la partenerii lor de bună-credință este destul de mare.

Așa că, pentru companiile de bună-credință implicate pe lanțul comercial, prevenirea este esențială. Și această prevenire nu se limitează doar la o simplă verificare a codului de TVA, ci ar trebui să vizeze proceduri mai stricte de cunoaștere a clientelei, de verificare a istoricului fiscal și comercial al partenerului (atât inițial, cât și periodic), astfel încât în cazul unui control fiscal să se poată susține că acea companie nu știa și nici nu ar fi putut să știe că face parte dintr-o tranzacție frauduloasă”, a sfătuit specialista.

3. Tratamentul aplicat la scutirea de TVA pentru livrări intracomunitare

În al treilea rând, a fost adus în discuție pachetul de remedii rapide din domeniul TVA-ului, care a fost implementat cu întârziere de către Guvern, deși acesta ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie 2020.

„Dacă acum doi ani vorbeam despre proaspăt implementatul pachet de «quick fixes» și despre anumite detalii care erau de înțeles până la capăt și de găsit soluții practice pentru ele, ne aflăm deja într-o perioadă în care au început controalele fiscale și pentru tranzacțiile de după «quick fixes». Avem ocazia să vedem în timp real modul în care autoritățile fiscale abordează scutirea de TVA și modul în care abordează, practic, aspecte care au fost cu semnul întrebării, cum ar fi care reguli au prioritate (cele europene sau cele naționale?), ce înseamnă că autoritățile fiscale pot refuza scutirea de TVA (în ce condiții o pot face?). Desigur, pe această zonă ne așteptăm ca în perioada următoare să vedem întrebări preliminare adresate CJUE”, a explicat Florina Parîng.

4. Discuțiile despre documentația pentru serviciile intangibile pot ajunge în instanță

În al patrulea rând, alt subiect delicat la inspecțiile fiscale privind TVA-ul este reprezentat de documentația-suport pentru servicii intangibile. Aici, practica inspectorilor fiscali este, în continuare, discutabilă și companiilor li se dă dreptate abia când se ajunge în instanță.

„În ciuda unei ample jurisprudențe pe această zonă, care confirmă că, în afară de factură, nu sunt necesare alte documente pentru a deduce TVA, asistăm încă la impuneri semnificative în controalele fiscale atunci când vorbim despre servicii intangibile, în special intragrup. De asemenea, vedem că aceste cazuri se soldează favorabil în instanța națională, dar, din nou, într-un orizont de cinci - opt ani, în care impactul este suportat de contribuabil. Prin urmare, deși avem de a face și cu subiecte mai sofisticate, documentarea serviciilor, atât din perspectiva TVA, cât și din perspectiva impozitului pe profit, este critică în pregătirea pentru inspecțiile fiscale”, a adăugat sursa citată.