ACCES GRATUIT

Avocat general al CJUE: Refuzul României de a recunoaște schimbările de prenume și de gen obținute într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor UE

La nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) are loc o dezbatere juridică semnificativă la nivelul Uniunii privind drepturile cetățenilor de a le fi recunoscute schimbările de prenume și gen efectuate într-un stat membru de către alte state membre UE. Dezbaterea pleacă de la cazul unui cetățean român, care, după obținerea cetățeniei britanice și schimbarea prenumelui și a genului în Regatul Unit al Marii Britanii (la acea vreme stat membru UE), a solicitat recunoașterea acestor schimbări în România și a fost refuzat de autorități. Astăzi avem în față opinia unuia dintre avocații generali ai CJUE, decizia Curții urmând să vină ulterior. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: Dreptul UE nu impune să se confere asociațiilor profesionale ale magistraților dreptul de a contesta deciziile legate de numirea procurorilor. Decizia de azi vizează două asociații ale magistraților români

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat astăzi o hotărâre importantă care aduce lumină asupra unor aspecte legate de capacitatea asociațiilor profesionale ale magistraților de a acționa în justiție pentru a apăra independența justiției. Concret, Curtea constată că dreptul Uniunii Europene (UE) nu se opune unei norme naționale care, în practică, prin faptul că impune dovedirea unui interes privat pentru admisibilitatea acțiunii în instanță, exclude ca asociațiile magistraților să poată contesta numirea procurorilor însărcinați cu urmărirea penală a judecătorilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Inserarea obligatorie în cărțile de identitate a două amprente digitale este compatibilă cu drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reafirmat joi că statele membre UE trebuie să includă amprente digitale în cărțile de identitate, dar a subliniat necesitatea de a respecta procedurile legislative corecte și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Cu toate acestea, întrucât regulamentul care prevede această măsură a fost adoptat pe baza unui temei juridic greșit, Curtea îl declară invalid, menținându-i însă efectele până la 31 decembrie 2026, cel târziu, pentru ca legiuitorul european să poată adopta un nou regulament pe baza temeiului juridic corect. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE clarifică: Autoritățile de supraveghere pot cere ștergerea datelor personale ilegal procesate, chiar și fără cererea persoanei vizate

Într-o decizie pronunțată astăzi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) clarifică faptul că autoritățile de supraveghere au puterea de a ordona ștergerea datelor personale procesate nelegal, indiferent dacă acestea au fost colectate de la persoana vizată sau de la o altă sursă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Comunicarea orală a datelor referitoare la condamnări penale e o prelucrare de date personale și trebuie să respecte normele GDPR

Printr-o decizie recentă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că comunicarea orală a datelor privind condamnările penale reprezintă o formă de prelucrare a datelor personale și, ca atare, intră sub incidența GDPR. Mai mult, Curtea a subliniat că prelucrarea astfel de date sensibile este permisă numai dacă se efectuează sub controlul unei autorități de stat sau dacă este autorizată de legislația națională, care trebuie să ofere garanții adecvate pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate. Citește articolul

ACCES GRATUIT

CJUE: Refuzul statului român de a elibera un act de identitate unui român stabilit în Franța doar pentru că are domiciliul în alt stat este contrar dreptului UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că legislația care împiedică cetățenii unui stat membru să obțină o carte de identitate națională pe motiv că au domiciliul în alt stat membru contravine principiilor fundamentale ale libertății de circulație în cadrul Uniunii Europene (UE). În recenta decizie a CJUE, statul care a refuzat să emită o carte de identitate unui cetățean propriu este chiar statul român, care s-a apărat „prin formalități” - nu are ce să scrie la domiciliu în actul de identitate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Angajatorul e responsabil pentru o fraudă de TVA a salariaților doar dacă nu-și dovedește buna-credință

În cazul în care salariații emit facturi false, aceștia sunt cei care trebuie să achite TVA-ul aferent operațiunilor fictive, în măsura în care angajatorul demonstrează că a fost de bună-credință, a hotărât marți Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță din Polonia. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concedieri colective: Dacă angajații nu și-au desemnat reprezentanți, angajatorul e obligat să se consulte cu angajații individual?

Desemnarea reprezentanților este tot timpul în avantajul angajaților, legea menționându-i deseori în contexte esențiale pentru apărarea și exercitarea drepturilor angajaților. Astfel, deși nu există o obligație de desemnare a reprezentanților, e indicat totuși ca angajații să o facă. Un exemplu este în cazul concedierilor colective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Compensarea zilelor de concediu neluate la finalul relației de muncă: Angajatorii nu pot refuza să le plătească din motive economice, nici dacă vorbim de controlul unor cheltuieli bugetare

Într-un caz recent, CJUE a reconfirmat dreptul angajaților de a primi o compensație financiară pentru zilele de concediu neefectuate înainte de a demisiona, decizie care vine în sprijinul unui funcționar public italian care a solicitat compensație pentru 79 de zile de concediu rămase neutilizate și a fost respins pe motivul controlului asupra cheltuielilor bugetare. Totuși, CJUE a recunoscut că nevoile organizaționale ale angajatorului din sectorul public sunt importante, dar acestea nu pot subordona dreptul angajatului la concediu plătit. Dacă și în ce măsură aceste zile neluate nu ar mai putea fi compensate în anumite situații reprezintă un subiect ce a fost discutat în ultimii ani la nivel european, însă nicio modificare a directivei privind timpul de lucru nu s-a cristalizat în acest sens până acum. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Speță din România

Clarificări de la CJUE privind regulile de TVA aplicabile serviciilor de videochat

Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a oferit clarificări importante cu privire la aplicarea TVA în cazul serviciilor de videochat. Decizia vine în urma unei solicitări de decizie preliminară din partea Curții de Apel Cluj și privește interpretarea articolului 53 din Directiva europeană 112/2006 (care reglementează sistemul comun al TVA în UE). Citește articolul