Peste 2.000 de dosare penale pentru munca la negru, intocmite in 2011. Portretul angajatorului care nu incheie CIM

Conform datelor MAI, in perioada 2 mai – 22 decembrie 2011, au fost efectuate peste 7.300 de actiuni de control de catre echipele mixte formate din reprezentanti ai Inspectoratului General al Politiei Romane, Jandarmeria Romana, Inspectia Muncii si Garda Financiara.

“Au fost inregistrate 2.014 dosare penale referitoare la fapte comise in legatura cu utilizarea fortei de munca, au fost solutionate 1.157 de dosare penale, in 989 fiind dispusa inceperea urmaririi penale, iar in 168 fiind propuse alte solutii”, se arata in documentul de presa al MAI.

Astfel, in dosarele penale in care s-a dispus inceperea urmaririi penale s-au constatat 1.152 de infractiuni, dintre care 141 prevazute in Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii), modificata si completata prin Legea nr. 40/2011.

In plus, din totalul dosarelor in care s-a inceput urmarirea penala, 171 au fost inaintate parchetului competent, cu propunere de punere in miscare a actiunii penale si trimitere in judecata.

Codul muncii sanctioneaza primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata. De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda penala fapta persoanei, care in mod repetat stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege.

Cine angajeaza la negru?

Potrivit MAI, majoritatea angajatorilor ai caror salariati lucreaza la negru obisnuiesc sa declare doar o parte din activitate autoritatilor, dar si sa inregistreze in ReviSal numai o parte din contractele de munca.

Insa, sunt si situatii in care angajatorul nu declara munca prestata de anagajati pentru ca ii este interzis de lege. De exemplu, cand este vorba de constructiile in regie proprie sau intreprinderile familiale.

In multe cazuri, activitatea este sezoniera sau temporara si se desfasoara fie la domiciliul salariatului, fie in cadrul dezmembramintelor angajatorului (sediu, filiala, sucursala, punct de lucru). “Angajatorul, avand control asupra accesului in intreprindere, utilizeaza munca fara forme legale pana cand apar autoritatile statului”, se precizeaza in comunicatul MAI.

Angajatorii aleg sa nu declare nici angajatii cu mai multe slujbe sau cei care presteaza munca flexibila sau suplimentara ori in cadrul repausului saptamanal.

De asemenea, multe persoanele fizice autorizate angajeaza la negru, desi legea (OUG nr. 46/2011) da posibilitatea acestora sa incheie contracte individuale de munca cu terte persoane. Totodata, MAI subliniaza ca exista si cazuri care raportul de munca este ascuns sub raportul civil al PFA.