Executare silită datorii fiscale 2021: Cum recuperează statul de la tine banii pe care îi datorezi

Executarea silită în cazul datoriilor fiscale e făcută de executorii Fiscului, iar nu de către executorii judecătorești, conform regulilor din Codul de procedură fiscală. La urmărirea silită se ajunge atunci când nu ne plătim de bunăvoie obligațiile fiscale pe care administrațiile ni le calculează - uneori incorect, e adevărat, tocmai de aceea trebuie contestate la timp.

Dacă avem însă de luat înapoi ceva de la stat (rambursare sau restituire de taxe, să zicem), iar cererea noastră e în curs de soluționare, chiar dacă am putea fi executați silit de Fisc, acest lucru nu se va întâmpla dacă banii pe care statul trebuie să ni-i dea înapoi sunt la fel de mulți (sau mai mulți) ca cei pe care-i datorăm noi statului (va opera, practic, o compensare între ce datorăm și ce avem de primit).

"Executarea silită se face de organul de executare silită competent prin intermediul executorilor fiscali. Aceștia trebuie să dețină o legitimație de serviciu pe care trebuie să o prezinte în exercitarea activității", scrie în Codul de procedură fiscală.

Executarea trebuie să înceapă printr-o somație, care trebuie să ajungă la datornic. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, adică datornicul nu plătește cât i se cere, se continuă măsurile de executare silită. Firește, somația trebuie însoțită de un exemplar al titlului executoriu emis de organul de executare silită.

Notă: În 2018, avocatnet.ro a realizat un ghid al executărilor silite care să vină în întâmpinarea celor care sunt urmăriți silit pentru datorii fiscale/nefiscale. Toate materialele utile pentru persoanele fizice și pentru companii se regăsesc aici.

Condiții cu privire la titlul executoriu

Titlul executoriu, cel în baza căruia se face executarea, trebuie obligatoriu să aibă la bază un titlu de creanță fiscală emis și comunicat în condițiile legii sau a unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care se împlinește scadența sau termenul de plată prevăzut de lege.

Ce stă înscris într-un titlu executoriu, potrivit procedurii fiscale:

• creanțele fiscale, principale și accesorii, neachitate la scadență, stabilite și individualizate în titluri de creanță fiscală întocmite și comunicate în condițiile legii;
• creanțele bugetare individualizate în alte înscrisuri care, potrivit legii, constituie titluri executorii;
• cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate;
• descrierea titlului de creanță sau a înscrisului care constituie titlu executoriu;
• temeiul legal al puterii executorii a titlului;
• numele și prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, semnătura organului care l-a emis și dovada comunicării.

Important! În fiscal, se poate face contestație împotriva oricărui act de executare făcut cu încălcarea prevederilor Codului de procedură fiscală de către organele de executare. Contestația la executare trebuie făcută în 15 zile de la data când: contestatarul a luat cunoștință de executare, din comunicarea somației sau din altă înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod; contestatarul a luat cunoștință, similar cazului de mai sus, de refuzul organului de executare silită de a îndeplini un act de executare; cel interesat a luat cunoștință de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă. Mai multe despre contestație, aici.

Ce poate să facă un executor fiscal

Executorul fiscal trebuie să aibă o legitimație specială de executor fiscal și delegație emisă de organul de executare silită. Conform Codului, un executor fiscal poate:

• să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană juridică, sau în alte incinte unde acesta își păstrează bunurile, în scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum și să analizeze evidența contabilă a debitorului în scopul identificării terților care datorează sau dețin în păstrare venituri ori bunuri ale debitorului;
• să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoană fizică, precum și să cerceteze toate locurile în care acesta își păstrează bunurile;
• să solicite și să cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor proprietate a debitorului;
• să aplice sigilii asupra bunurilor, întocmind în acest sens proces-verbal;
• să constate contravenții și să aplice sancțiuni potrivit legii.

Executorul poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul sau reședința noastră, cu consimțământul nostru, iar, în caz de refuz, trebuie să ceară autorizarea instanței.

"Accesul executorului fiscal în locuință, în incinta de afaceri sau în orice altă încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea începută poate continua în aceeași zi sau în zilele următoare", scrie în Cod.

În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri, accesul în încăperi poate avea loc și la alte ore decât cele menționate, precum și în zilele nelucrătoare, în baza autorizației instanței, de care pomeneam mai sus.

Apoi, dacă nu suntem acasă, poate intra în prezența unui reprezentant al poliției ori al jandarmeriei sau a altui agent al forței publice și a doi martori majori, dar e nevoie de autorizarea instanței și aici.

Modalități de executare

Măsurile de executare silită sunt aplicate în mod diferențiat, prin raportare la cuantumul și vechimea datoriilor fiscale. Astfel, executarea poate să se facă asupra imobilelor datornicului, caz în care urmărirea trebuie notată la cererea organului fiscal în cartea funciară, indiferent de modalitatea dreptului de proprietate, respectiv proprietate exclusivă, devălmășie sau coproprietate.

De asemenea, sunt supuse executării silite orice bunuri mobile ale datornicului, cu unele excepții (cele necesare vieții și muncii debitorului și familiei sale). Vorbim de mașini, diverse obiecte de valoare ș.a.m.d.

Apoi, se pot pune popriri pe sumele de bani ce pot fi urmărite: "Sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești în lei și în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deținute și/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terțe persoane sau pe care aceștia le vor datora și/sau deține în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente", scrie în Codul de procedură fiscală.

Înființarea unei popriri pentru datorii bugetare (fiscale ori de altă natură) se face imediat doar dacă restanțele depășesc anumite plafoane, prevăzute de legislația fiscală:

• în cazul marilor contribuabili - 40.000 de lei;
• în cazul contribuabililor mijlocii - 40.000 de lei;
• în cazul contribuabililor mici - 10.000 de lei;
• în cazul persoanelor fizice - 2.000 de lei.

Practic, Fiscul nu face popriri din start pentru aceste sume, ci oferă datornicilor câteva luni până când să fie plătite aceste sume restante. Apoi, poprirea se înființează indiferent de sumă, adică și dacă datoriile sunt mai mici sau cu mult mai mici decât plafoanele de mai sus. Dacă, în schimb, datoriile depășesc aceste limite minime, atunci înființarea popririi se face fără să se mai ofere vreun răgaz datornicului.

Notă: Recent, a devenit operațional și mecanismul e-Popriri, care permite înființarea și ridicarea mai facilă a popririlor fiscale. Aplicația e-Popriri automatizează înființarea și ridicarea popririlor bancare, astfel încât popririle să se instituie și să se ridice în timp real, dar și să se evite situațiile în care din conturi sunt reținute sume mai mari decât cele ce trebuie recuperate.

În fine, statul are la dispoziție un termen de cinci ani pentru a stabili creanțele fiscale și tot un termen de cinci ani pentru a executa silit contribuabilul care nu-și plătește dările la stat. Practic, dacă statul stă prea mult în pasivitate, nu-l mai poate obliga pe contribuabil să dea banii datorați statului.

Medierea fiscală

Acum doi ani, a apărut legea care permite medierea cu Fiscul în cadrul unei executări silite a contribuabilului. Două chestiuni sunt avute în vedere într-o mediere cu Fiscul: întinderea obligațiilor fiscale restante și situația financiară de ansamblu a contribuabilului pasibil de executare silită, astfel încât să fie identificate posibilitățile de plată și soluții pentru a împiedica intrarea în probleme financiare și mai mari ca urmare a executării silite fiscale. Pașii ce trebuie urmați pentru a intra într-o procedură de mediere fiscală sunt descriși aici.