Aplicarea mecanismului Kurzarbeit - o decizie ce trebuie analizată de la lună la lună

Conform OUG nr. 132/2020, înainte de aplicarea mecanismului Kurzarbeit, trebuie informat și consultat înainte sindicatul, reprezentații salariaților sau salariații, după caz; abia apoi se poate emite, cu măcar, cinci zile înainte să producă efecte, o decizie de reducere a timpului de muncă în condițiile acestei ordonanțe salariatului căruia i se reduce timpul. Reducerea timpului de muncă se face prin respectiva decizie pentru o perioadă de cel puțin cinci zile lucrătoare, lunar (nu neapărat consecutive), angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. 

„Dacă, de exemplu, decid să aplic această măsură pentru februarie, trebuie, în primul rând, să mă hotărăsc asupra modului în care fac reducerea: reduc timpul zilnic, săptămânal sau lunar? În cazul în care îl reduc zilnic, am decis că îl reduc până la sfârșitul lunii februarie; ar trebui să ne uităm puțin la textul actului normativ: eu, în martie, dacă iau aceeași decizie (de reducere a timpului de lucru - n.red.) va trebui să mă raportez la luna anterioară; se schimbă luna de raportare, eu neavând de unde să știu dacă voi avea sau nu veniturile diminuate în februarie, raportat la ianuarie sau la decembrie”, a punctat Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, într-o recentă conferință organizată de avocatnet.ro.

Practic, sugerează specialistul, vorbim de o decizie luată lunar. Condiția e ca salariatul să fie anunțat cu cel puțin cinci zile înainte. 

Două condiții esențiale de aplicare a mecanismului sunt: ca reducerea „să afecteze” el puțin 10% din numărul de salariați ai unității și ca reducere să fie reclamată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii Kurzarbeit sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior. 

Ce facem, însă, dacă la finalul lunii când am aplicat Kurzarbeit constatăm că cifra de afaceri era, de fapt, mai mare decât calculasem inițial și, prin urmare, nu ar fi trebuit aplicat mecanismul pentru că nu era îndeplinită condiția? Din moment ce depunem actele pentru decontare luna următoare, dacă am constatat că, de fapt, nu era cazul să aplicăm mecanismul, atunci varianta corectă ar fi să nu mai depunem nimic la agenția de muncă, pentru a nu fi nevoiți apoi să dăm banii înapoi la stat, a recomandat specialistul. 

Altfel spus, e posibil ca o lună, două să aplicăm mecanismul, apoi să nu, apoi să-l aplicăm din nou. 

Sprijinul concret al statului în cazul aplicării mecanismul e decontarea unei indemnizații pentru salariații cu timp de muncă redus. Vorbim de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.