ACCES PREMIUM
De ce premium?
Declarația de impunere poate fi depusă și după ce organul fiscal a emis decizia de impunere în urma depășirii termenului - în cel mult două luni
În cazul nedepunerii declarațiilor de impunere, la termenele stabilite prin lege, organul fiscal are dreptul să realizeze o impunere din oficiu, la scurt timp după, în baza datelor pe care le are la îndemână. Chiar și după ce e emisă și trimisă contribuabilului decizia de impunere a Fiscului, acesta mai are un răgaz în care-și poate depune singur decizia de impunere, ceea ce duce la anularea deciziei emise de Fisc.
Articolul continuă mai jos
Legea fiscală impune termene pentru aproape toate declarațiile pe care le solicită de la contribuabili. Cu atât mai mult, regăsim termene-limită în cazul declarațiilor de impunere. Dacă luăm exemplul declarației unice, care-i vizează pe toți cei care obțin venituri din activități independente, chirii, drepturi de autor ș.a.m.d., depășirea termenului de 25 mai impus prin Codul fiscal va atrage după sine impunerea din oficiu, de către Fisc.
Chestiune nedorită, din mai multe puncte de vedere: o dată, că depășirea termenului-limită constituie contravenție, dar cel mai important e că s-ar putea ca organul fiscal să-i impună, judecând după istoricul anilor precedenți sau după alte criterii, sume mai mari de plată decât ar fi trebuit.
Când se face însă impunerea din oficiu? Potrivit legii fiscale, nu mai devreme de 15 zile de la înștiințarea contribuabilului/plătitorului că a depășit termenul depunerii declarației de impunere.
„În înștiințare organul fiscal informează contribuabilul/plătitorul cu privire la consecințele nedepunerii declarației de impunere. Aceste prevederi nu sunt aplicabile după începerea inspecției fiscale pentru obligațiile fiscale nedeclarate.
Pentru creanțele fiscale administrate de organul fiscal central, înștiințarea pentru nedepunerea declarațiilor și stabilirea din oficiu a creanțelor fiscale nu se face în cazul contribuabilului/plătitorului inactiv, atât timp cât se găsește în această situație”, subliniază, într-o informare recentă, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași.
Organul fiscal stabilește baza de impozitare și creanța fiscală aferentă, prin estimarea rezonabilă a bazei de impozitare, folosind orice probă și mijloc de probă prevăzute de lege, ori de câte ori acesta nu poate determina situația fiscală corectă, scrie în Codul de procedură fiscală. Organul fiscal identifică acele elemente care sunt cele mai apropiate situației de fapt fiscale. Organul fiscal are obligația menționării în actul de impunere a motivelor de fapt și a temeiului de drept care au determinat folosirea estimării, precum și a criteriilor de estimare.
Foarte important de reținut e că, odată emisă și primită declarația de impunere de la organul fiscal, contribuabilul încă mai are un termen în care poate să-și depună declarația de impunere - 60 de zile (termen de decădere) de la data comunicării deciziei de impunere: „chiar dacă acest termen se împlinește după împlinirea termenului de prescripție a dreptului organului fiscal de a stabili creanțe fiscale. Decizia de impunere se anulează de organul fiscal la data depunerii declarației de impunere. În cazul în care se depune declarația de impunere după împlinirea termenului de prescripție, de la data depunerii declarației începe să curgă un nou termen de prescripție”, a mai subliniat Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (1)