Cum pot fi executate silit firmele care au obținut finanțări de la stat

Mai exact, în condițiile în care firmele care obțin finanțări de la stat se pot trezi cu poprire pe conturi, deși practica e interzisă, în OUG nr. 66/2011 sunt detaliate, concret, împrejurările în care se poate face executarea silită, în baza prevederilor Codului de procedură fiscală, ca modalitate de stingere a creanțelor rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene sau naționale.

În primul rând, cel mai important aspect care trebuie amintit este că, așa cum am menționat mai sus, potrivit Codului de procedură fiscală, firmelor care au încasat bani de la stat și care comit nereguli nu li se poate pune poprire pe conturile bancare în situația în care deja a fost pornită procedura executării silite în cazul lor. Cu toate acestea, practica de la nivelul băncilor este neunitară și uneori interdicția este încălcată.

Executarea silită a creanţelor fiscale începe prin transmiterea somației și se efectuează, în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În acest sens, un titlu de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Dacă vorbim despre regulile prevăzute de lege privind executarea silită, aceasta se poate întinde asupra veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare. 

Cât privește executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, aceasta se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.

Bunurile urmăribile, proprietate a debitorului, prezentate de acesta sau identificate de către organul de executare, sunt supuse sechestrării şi valorificării în următoarea ordine: 

• bunurile mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în activitatea ce constituie principala sursă de venit;
• bunurile care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfăşurarea activităţii care constituie principala sursă de venit;
• bunurile mobile şi imobile ce se află temporar în deţinerea altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de închiriere, de concesiune, de leasing şi altele;
• ansamblul de bunuri în condiţiile prevederilor art. 158, adică în situația în care organul de executare apreciază că acestea pot fi vândute astfel în condiţii mai avantajoase.;
• maşinile-unelte, utilajele, materiile prime şi materialele şi alte bunuri mobile, precum şi bunurile imobile ce servesc activităţii care constituie principala sursă de venit;
• produsele finite.

Practic, ori de câte ori valorificarea anumitor bunuri din prima categorie supusă sechestrării și valorificării nu este posibilă, organul fiscal poate trece la sechestrarea bunurilor din următoarea categorie dintre cele prevăzute mai sus.

Așadar, după executarea silită efectivă, are loc valorificarea/vânzarea bunurilor respective și adjudecarea.

Într-un final, suma realizată în cursul procedurii de executare silită constă în totalitatea sumelor încasate după comunicarea somaţiei, iar creanţele fiscale înscrise în titlul executoriu se sting cu sumele realizate, astfel: mai întâi, creanţele fiscale principale, în ordinea vechimii, şi, apoi, creanţele fiscale accesorii, în ordinea vechimii.

Potrivit OUG nr. 66/2011, pe lângă executarea silită, celelalte modalități principale de stingere a creanțelor rezultate din neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt următoarele:  

• încasarea;
• deducerea din plățile sau rambursările următoare;
• executarea garanțiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor contractului sau acordului de finanțare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanță;
• compensarea, conform Codului de procedură fiscală;
• anularea;
• prescripția; și
• alte modalități prevăzute de lege.

Reamintim că forma de ajutor de stat cel mai recent deschisă contribuabililor este reprezentată de granturile pentru cei din domeniul HoReCa. De asemenea, accesarea ajutorului de stat în cadrul programului IMM Invest a fost prelungită oficial până la 31 decembrie 2021. În același timp, în următoarele săptămâni urmează să înceapă înscrierile pentru mai multe programe de finanțare pentru afaceri neagricole în mediul rural. Mai multe informații despre finanțările de stat pot fi găsite în secțiunea dedicată de pe site-ul avocatnet.ro.