ACCES GRATUIT
Plafonarea adaosului comercial la mai multe produse agricole și alimentare, precum laptele, făina, zahărul, ouăle sau fructele, a fost prelungită până la
30 iunie 2025, conform unei ordonanțe oficializate recent. Măsura apărută în 2023 fusese gândită inițial pentru numai trei luni, însă autoritățile au prelungit-o de patru ori până acum.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conform legii, angajatorii cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu dizabilități într-un procent de minimum 4%, altfel fiind obligați să plătească o contribuție la fondul de handicap. Începând din ianuarie 2025, pentru a se asigura de un minim efort privind angajarea unor astfel de persoane, Guvernul a impus noi obligații pentru acești angajatori: ei vor trebui să solicite sprijinul a cel puțin trei ONG-uri care oferă servicii pentru persoanele cu dizabilități în ideea ca acestea să-i ajute să ajungă la persoanele care s-ar potrivi pentru posturile vacante și să trimită până la 31 ianuarie o raportare privind situația angajărilor pe anul precedent. Iată cum vor trebui bifate noile obligații:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat azi o decizie ce oferă clarificări specifice în materia obligației de înregistrare a timpului de lucru – recunoscută ca un instrument cheie pentru garantarea drepturilor în materie de repaus și limită a timpului de lucru. Concret, CJUE stabilește că obligația de a ține evidența timpului de lucru se aplică tuturor lucrătorilor, inclusiv celor angajați în gospodării private, iar că stabilirea unor eventuale excepții de la regulă nu poate avea caracter discriminatoriu, așa cum se întâmplă în zona activităților casnice, unde munca e prestată predominant de femei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru protejarea investițiilor făcute în terenuri, printr-o propunere legislativă adoptată marți la votul final se prevede modificarea Codului civil astfel încât nicio arendare să nu se mai facă sub șapte ani, iar contractele să fie mențiune până la termen chiar și dacă se schimbă proprietarul. Parlamentarii au mai decis și asupra posibilității schimbului de terenuri între arendași, precum și încetării contractului în caz de neplată a arendei. Propunerea de față seamană izbitor în conținut și ca modalitate de adoptare cu o propunere din 2022, care a picat testul la Curtea Constituțională a României (CCR) anul trecut.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Raportul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pe 2023 evidențiază necesitatea ca angajatorii, indiferent de sectorul lor de activitate, să înțeleagă pe deplin cerințele GDPR: să identifice temeiuri legale valide pentru prelucrarea datelor angajaților (evitând consimțământul în relațiile de muncă, care pare să fie constantă în materie de probleme identificate), să respecte principiile reducerii la minimum a datelor și limitării stocării, să asigure informarea completă și transparentă a persoanelor vizate, să adopte măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a preveni accesul neautorizat, divulgarea nejustificată și utilizarea excesivă a datelor, dar și să instruiască periodic personalul cu privire la obligațiile ce le revin în materia protecției datelor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Senatul a votat luni o propunere ce vizează actualizarea plafonului de deducere fiscală pentru pensiile facultative și asigurările de sănătate de la 400 la 1.200 de euro anual, având în vedere că suma actuală nu mai este suficientă pentru a acoperi aceste servicii, potrivit inițiatorilor propunerii. Deși impactul bugetar pe termen scurt ar fi minor, parlamentarii consideră că pe termen mediu și lung, măsura ar putea îmbunătăți conformarea fiscală și ar genera venituri suplimentare din servicii private de calitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recente modificări legislative obligă
obligă operatorii economici din zona de achiziții publice și pe concesionari să fie mai riguroși în respectarea legislației muncii și să acorde o atenție sporită negocierilor colective. Dacă și respectarea acestor noi prevederi va fi urmărită întocmai de autorități și nu se vor face compromisuri în sancționare, ar trebui să asistăm la o schimbare a paradigmei în ceea ce privește atribuirea contractelor, criteriul „prețului cel mai mic” fiind completat de cel al responsabilității sociale. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prin intermediul unei scrisori deschise, Blocul Național Sindical (BNS) a lansat o scrisoare deschisă adresată partidelor politice, evidențiind ignorarea voinței cetățenești de către Parlament, inclusiv în cazul unei inițiative de modificare a Codului muncii din 2014, susținută de peste 150.000 de semnături, care a fost blocată în proceduri legislative din 2015. BNS subliniază că, deși inițiativa respecta toate cerințele legale, a fost lăsată deoparte, ceea ce demonstrează o disfuncționalitate gravă în sistemul democratic și o lipsă de respect față de cetățeni. Chiar dacă unele propuneri din inițiativă au fost ulterior preluate în alte legi, absența unei discuții transparente și a unei decizii asumate, chiar și de respingere a celor propuse, ridică semne de întrebare asupra angajamentului parlamentarilor față de voința alegătorilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un regulament european recent publicat interzice comercializarea pe piața Uniunii a produselor realizate prin muncă forțată, începând din 2027, impunând statelor membre să desemneze autorități pentru investigarea încălcărilor și să implementeze mecanisme de monitorizare. Companiile din UE vor trebui să asigure transparența lanțurilor de aprovizionare, ceea ce poate genera costuri suplimentare, dar oferă și oportunități de diferențiere pe piață. Exportatorii din țări terțe vor trebui să demonstreze respectarea standardelor etice, iar consumatorii ar putea observa o creștere a prețurilor din cauza acestor măsuri de conformare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși datele oficiale au arătat ani la rândul că lucrătorii nu utilizează instrumentul pus la dispoziție de legiuitor în scopul susținerii unor cauze sociale, umanitare, educative sau culturale alese de aceștia, redirecționarea unui procent din impozitul pe venit (din impozitul datorat statului, nu suplimentar acestuia) rămâne o decizie personală. Chiar și mânat de bune intenții, un angajator nu procedează nici corect, nici legal când forțează consimțământul angajaților pe formularele de redirecționare, cu atât mai puțin când fundația către care „propune” redirecționarea e chiar a societății care-i angajează pe lucrători. Iar când vorbim de legalitate ne referim tocmai la prelucrarea datelor personale ale angajaților.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
