Aș vrea să inițiez un memoriu împotriva unui elev cu grave probleme de comportament, dar nu știu de unde să încep. Puteți să îmi dați o idee?

Pentru ca cel mai important, pe lângă copil ar trebui evaluați și băgați în terapie părinții. Anunțați dumneavoastră Protecția Copilului, ceva se întâmplă acolo. Avem un adolescent foarte furios, poate e nevoie de psihiatru, de medicație. Nu știe nimeni însă faptul ca încă nu s-a stabilit cauza comportamentului îmi arata clar și fără dubiu incompetenta terapeutului la care merge.

Nu mai retin in ce clasa este copilul acela. Pentru reglementarea situatiei este nevoie de lucru in echipa, parinti si educatori impreuna. Macar cu un psiholog bun.
Intai pentru a combate bullyingul este nevoie de unitate, iesirea din pasivitate, renuntarea la statutul de martor a colegilor celui agresat. Apoi e nevoie de atitudinea corecta a victimei, una categorica, directa, fara insa a provoca. E nevoie ca victima sa cunoasca cum poate scoate din pasivitate martorii.
Apoi sunt necesare activitati de constientizare a victimei din agresor, a potentialului de agresor din victima, din fani si martori.
Bullyingul are o teorie mare si poate fi combatut doar daca e cunoscut. Parintii sa cunoasca in ce tipuri de situatii pot deveni copiii lor agresivi sau victime, copiii sa stie sa identifice un agresor, o situatia in care pot interveni personal sau una in care pot interveni doar cu un adult, sa cunoasca strategii de combatere si, mai ales, sa aiba adulti de incredere in scoala, care sa fie stapani in acest domeniu, nu adulti slab pregatiti in domeniu.
Daca adultii din scoala sunt slab pregatiti in a combate acest tip de hartuire, atunci e nevoie de o constientizare a lor, a copiilor. Sa stie ce strategii au, cum pot sa combata, sa opreasca, sa schimbe dinamica grupului.
Altfel, daca parinti, colegi si profesori se gandesc sa faca ceva IMPOTRIVA unuia dintre elevi, ma tem ca educatia nu e buna nici pentru elevul in cauza, nici pentru colegii lui. Societatea trebuie sa lucreze PENTRU copii, nu impotriva lor.
Un copil agresor e un copil care sufera, care nu are iubire, incredere in el, se simte singur, umilit, respins. De aceea daca doriti sa faceti un memoriu care sa aiba ca finalitate ca acel elev sa se simta si mai respins, neacceptat, atunci nu cred ca va ajuta pe cineva. Doar impingeti problema mai departe, ranind, agresand elevul in cauza.
Nu va judec, doar va spun logica legii.
Sa rezolvati problema inseamna sa discutati cu diriginta sa aveti lectii antibullying macar o data pe saptamana. Verificati si cat e de calm si nonagresiv mediul din intreaga scoala, e important. Daca sunt copiii supravegheati in pauze.
Prin actiuni proactive, puteti gasi asociatii, fundatii care sa va ajute cu asta, prin astfel de actiuni in care toti sa va implicati, fara sa judecati elevii agresivi, puteti schimba ceva, o intreaga atitudine si dinamica scolara!
Daca aveti nevoie de sfaturi, materiale, discutii pe marginea legii, contactati-ma in privat, am tinut astfel de activitati gratuite cu multi copii. Din pacate, educatorii nu au fost interesati sa invete cu ce se mananca fenomenul. In opinia mea, nu pot combate ceea ce nu cunosti. Daca in scoala dv. e altfel, putem organiza astfel de activitati si pentru adulti. Gratuit, nu este o oferta comerciala de vreun fel, ci de informare gratuita.

Stimata doamna Gradinaru, va felicit din suflet pentru implicare însă cred ca vorbim de situații diferite. Pipaiala este agresiune fizica, sexuala, nu este bullying. Dacă o adolescenta e agresata la câteva zile în felul acesta și școală în loc sa o apere imediat ii oferă sesiuni, dezbateri și seminare, o sa va alegeți cu o viitoare femeie posibil distrusa emoțional, cu multe probleme legate de intimitate.
Discursul dumneavoastră e foarte frumos însă pare mai axat pe agresor Din perspectiva lui ați prezentat lucrurile foarte corect. Însă nu e o lume ideala. Părinții nu cooperează, psihologul nu e bun și adolescentul problema revine în clasa unde agresează, jignește și pipăie fete.
Copii au avut o atitudine potrivita, au anunțat adulții, probabil au și ripostat. Școală a luat masuri, e acum situația care este și principalul mesaj care ar trebui primit de către toți ar trebui sa fie ca e zero toleranta pentru acest comportament. Ori asta nu se întâmplă.
Cața vreme în ciuda a tot ceea ce face acel copil e în continuare în mijlocul unui colectiv, este încurajat sa continue în modul în care o face deja.
Și din nou repet, pipaitul este agresiune sexuala. Nu mai ignorați sub nici o forma acest lucru doar pentru ca se întâmplă unor copii. Nu este doar bullying, acel copil a trecut deja la alt nivel.
Dacă părinții vor sa îl ajute pot posta ei aici. Pana atunci însă părintele care a deschis topicul e interesat de copilul lui, ca orice părinte normal.

Bullyingul presupune actiuni agresive, constante, publice, pentru afirmarea unui status social. Se poate face prin orice tip de agresiune.
Pana la tratarea cauzei, bullyingul nu se termina. Cauza sunt toti participantii, ei toti contribuie la asta prin pasivitate, aprobare tacita, agresivitate etc.
Nu e unul vinovat si il eliminam. Sau il puteti elimina din clasa, insa asa nu ajutati victima sa se descurce in caz ca mai apare vreo agresiune asupra sa in viitor. Victima trebuie sa cunoasca cum sa reactioneze ca sa fie eficienta. Trebuie educata. La fel martorii, fanii si agresorul. Asta e solutia pentru a scapa de agresivitate.

Da, aceste fenomene se intampla din cauza slabei pregatiri a adultilor din scoala, adulti care nu pot controla fenomenul. Pentru ca sunt axati pe transferul agresorului. care ajunge in alta scoala, unde sunt alti copii. Iar in aceasta scoala poate ajunge alt agresor transferat din alta parte. Asa nu rezolvam nimic.
Nu din prisma agresorului, din prisma faptului ca problema e complexa.
Pentru victima, de exemplu, este un exemplu prost sa elimine parintii agresorul. Corect e sa o educi, sa ii dai forta sa actioneze.
Pentru scoala e incorect sa ii iei o problema de pe cap cand ea nu face nimic pentru copilul tau. E obligatia scolii sa rezolve. Impotenta adultilor din scoala a dus la acest fenomen. Daca nu stiu despre e e vorba, atunci trebuie sa ii ajuti sa se trezeasca.
Nu exista psihologi scolari buni, pregatiti, e corect. Intrebat mai departe. Protectia copilului, politie. Luate masuri pentru copilul ala.
Asa spune legea, pentru copii si nu impotriva copiilor trebuie luate masuri.

In viata, participantii la bullying isi pot schimba rolul in functie de schimbarea mediului. Pot deveni din agresori victima si invers, din fan agresori etc. De aceea el nu se starpeste cu eliminarea unui agresor si atat.
de aceea parintii trebuie sa ii ceara scolii sa ia masuri. Sa li se comunice care este ultimul plan al Comisiei anti violenta din scoala, cand a fost ultima sedinta a comisiei, ce a recomandat psihologul, cand va face ore de constientizare cu elevii clasei, cu parintiim,m cine a sesizat Protectia copilului, Politia, daca se recomanda luarea copilului neglijat din mediul in care traieste, cum s-a consiliat victima, ce a facut psihologul pentru intreg colectivul clasei.
In realitate, fenomenul se trateaza cu indiferenta. Nimeni nu stie ce sa faca, dar nu face ce ii cere legea ca asta nu are efect... daca noi nu credem ca merge, hai sa nu facem nimic.