ACCES PREMIUM

Date oficiale

La nivelul UE, 7.1% dintre angajați lucrează 48 de ore săptămânal sau mai mult. Pe hârtie, România stă bine la capitolul „orelor lungi” de muncă

Potrivit datelor Eurostat, în 2023, 7,1% dintre angajații din UE au avut programe lungi de muncă, petrecând peste 48 de ore pe săptămână la locul de muncă. În România, procentul de lucrători este mult sub media europeană. La noi, săptămâna de muncă poate ajunge la 48 de ore doar cumulând cu orele suplimentare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Angajatorii care lucrează cu tineri sub 18 ani riscă dosare penale dacă nu respectă anumite reguli de muncă

Și cei sub 18 ani pot munci, fie că vorbim de contracte de muncă, de ucenicie sau de cei care lucrează ca zilieri. Potrivit legislației muncii, ei nu pot lucra însă la fel de mult ca un adult și, cu atât mai puțin, nu pot face ore suplimentare și nu pot lucra după ora 22:00. Sancțiunile pe care le riscă angajatorii ce nu respectă regulile privind munca celor sub 18 ani sunt fie amenzi de mii de lei, fie chiar pedepse cu închisoarea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii e o parte a unui ansamblu esențial (timpul de muncă și cel de odihnă), iar modificarea sa presupune acordul părților

Necorelarea dispozițiilor privind repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii calendaristice de șapte zile poate genera probleme atât în privința respectării numărului maxim de ore de muncă pe care un salariat le poate presta, cât și în privința respectării repausului săptămânal, calculat prin adăugarea repausului zilnic corespunzător ultimei zile de muncă din seria celor cel mult cinci zile consecutive. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Firma de curierat ne pune să lucrăm în toate weekend-urile, fără compensare legală. Colegii m-au sfătuit să nu sesizez ITM-ul, că angajatorul află imediat

Angajatorul, mare companie de curierat, încalcă dispozițiile legale referitoare la timpul de lucru și repausul săptămânal, amăgindu-și angajații cu bonusuri mici și mari. Un angajat își propune să facă o sesizare pe neregulile de la locul de muncă, adunate deja pe parcursul a doi ani de muncă, dar colegii îl avertizează cu privire la relațiile angajatorului cu inspectoratul teritorial de muncă. Angajatul dorește să-și păstreze locul de muncă, dar să lucreze în condiții normale, în acord cu legea și ne întreabă ce e de făcut. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clarificare

Cei ce lucrează peste șase ore pe zi au dreptul la pauză de masă și nu pot renunța la acest drept. Pauza poate ajunge să fie inclusă în timpul de lucru ca rezultat al negocierii

Deși foarte mulți cred că atunci când vine vorba despre drepturi, au și posibilitatea de a renunța la ele, adică de a nu le exercita efectiv, în cazul relațiilor de muncă această regulă nu se aplică. Am ales să scriu azi despre pauza de masă și alte pauze în timpul zilei de muncă pentru că, recent, spațiul public a fost „poluat” cu o idee falsă - aceea că salariații pot renunța la dreptul prevăzut de Codul muncii în privința pauzelor.

Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece elemente specifice timpului de muncă și repartizării acestuia

Organizarea și funcționarea unității țin de decizia angajatorului, aici intrând și numărul și tipul de posturi de care are nevoie pentru activitatea sa, precum și norma de muncă aferentă. Angajatorul e cel care poate decide dacă munca sa trebuie să înceapă la 7:00 dimineața ori mai târziu, dacă munca sa presupune schimburi de personal ș.a.m.d.. Dar la celălalt capăt, angajatul are nevoie de predictibilitate. Pentru a păstra echilibrul între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului de muncă, în materia repartizării timpului de muncă, trebuie să ne raportăm la toate dispozițiile legale incidente, plecând de la cele ale articolului 8 din Codul muncii și ținând cont de zece elemente specifice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Zece aspecte pe care trebuie să le cunoști în privința repausului săptămânal

Repausul săptămânal rămâne, în continuare, o problemă a practicii în materia raporturilor de muncă, dar a cărei rezolvare o regăsim în mai multe articole din Codul muncii, iar scopul repausului ar trebui să fie o prioritate pentru toate cele trei părți implicate într-o relație de muncă. În mod artificial, dar justificat, am inclus și statul în toată discuția aceasta, pentru că de la stat vin, de cele mai multe ori, banii pentru „repararea” stricăciunilor produse de suprasolicitarea prin muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Noi precizări în Codul muncii despre timpul și programul de muncă

Dreptul angajatorului de a-și stabili organizarea și funcționarea unității a fost reconfirmat după ce prevederile legate de timpul și programul de muncă au fost modificate recent în Codul muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Perioada în care salariații sunt la cursuri de formare inițiate de angajator trebuie, oricum, considerată timp de muncă

Când Legea nr. 283/2022 se afla în Parlament, sub formă de proiect, în cuprinsul său era trecută și o prevedere ce reglementa expres că perioada petrecută la cursurile de formare profesională impuse de angajator constituie timp de lucru. În varianta care a ajuns în Monitor nu mai apare această reglementare expresă, dar chiar și așa considerarea perioadei petrecute de angajat la cursuri ca timp de muncă era oricum o chestiune recunoscută chiar printr-o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Refuzul cererilor de trecere la un program individualizat de muncă va trebui motivat în termen de cinci zile

Salariații care au nevoie de un program individualizat de muncă, ca mod de organizare flexibil a locului de muncă, o pot face și doar pentru o anumită perioadă de timp, iar dacă nu este de acord, angajatorul va trebui să își motiveze refuzul, în scris, în termen de cinci zile lucrătoare. Citește articolul