Responsabilii cu egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi din cadrul firmelor cu peste 50 de salariaţi vor avea la dispoziţie, în curând, un plan de acţiune standardizat pentru a împiedica apariţia discriminărilor între salariaţi şi salariate şi un ghid metodologic pentru a-l implementa, după ce Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin în acest sens. Citește articolul
Un proiect de lege respins definitiv azi de Camera Deputaților prevedea că funcționarii publici urmau să fie obligați să prevină și să împiedice orice formă de discriminare la serviciu, dar și să se abțină de la gesturi discriminatorii în timpul liber. Însă, din moment ce verdictul final al parlamentarilor a fost respingerea, documentul nu se poate aplica. Citește articolul
Circa 46% dintre refuzurile de angajare care au la bază criteriul vârstei vizează candidaţii de 45-54 de ani, cel mai greu fiind pentru femei, acestea fiind vizate de 63% dintre aceste respingeri, potrivit unui studiu dat publicității recent. Citește articolul
Deși este prezent în foarte multe acte normative, principiul „pentru muncă egală, salariu egal” nu este întotdeauna respectat. Pentru a constata dacă a fost sau nu încălcat acest principiu se impune în primul rând compararea salariilor, iar în contextul în care, tot prin acte normative, au fost stabilite reguli în privința confidențialității veniturilor salariale, apar situații în care probele nu pot fi administrate. Comisia Europeană vine însă cu o propunere: Citește articolul
Cât de mult ar trebui să se implice angajatorii ori să se preocupe de vaccinarea salariaților contra COVID-19? Cu siguranță, firmele ar trebui să fie preocupate de sănătatea angajaților acestora, doar că în discuție sunt implicate mai multe aspecte în afară de asta: faptul că nu e posibilă impunerea vaccinării de către angajator, din moment ce nici legea nu o face, că se poate ajunge la prelucrări nenecesare de date personale, la discriminări între salariați ș.a.m.d. Citește articolul
În condițiile în care vaccinarea împotriva COVID-19 este, în acest moment, opțională și nu poate fi impusă de firme propriilor angajați, nici stabilirea unei condiții legate de vaccinare pentru angajarea unui candidat nu este posibilă, deoarece aceasta ar putea fi considerată discriminatorie. Și nici nu ajută firmele să afle mai multe despre aptitudinile profesionale ale celui ce solicită angajarea. Citește articolul
Dacă ideea că vaccinarea nu poate fi impusă de firme angajaților este sau ar trebui să fie deja destul de clară, angajatorii se pot regăsi în situații diverse de discriminare între cei care se vaccinează sau vor să o facă și ceilalți fără să realizeze acest lucru. În ce măsură pot să-i întrebe (recurent sau nu) pe salariați cum privesc vaccinarea sau daca s-au vaccinat, în ce măsură pot să le acorde beneficii celor care decid să o facă sau în ce măsură ar trebui să le sugereze participarea la sesiuni de informare despre vaccinare? Citește articolul
Deși legislația protejează, în principal, salariații cu handicap de discriminări în raport cu salariații fără handicap, egalitatea de tratament este obligatorie chiar și atunci când vorbim numai de persoane cu handicap, a apreciat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) printr-o decizie dată marți. Concret, se poate considera că vorbim de o discriminare dacă un angajator acordă un spor salarial anumitor lucrători cu handicap în funcție de data predării certificatului de încadrare în grad de handicap. Citește articolul
Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul
Răspunzând la o întrebare preliminară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că dreptul Uniunii Europene (UE) le permite angajatorilor să le acorde un concediu suplimentar exclusiv mamelor, fără ca acesta să fie discriminatoriu față de angajații bărbați, dacă logica acordării acelui concediu ține de protecția salariatelor, ca urmare a efectelor sarcinii și ținând cont de starea specifică de maternitate. Cu alte cuvinte, dacă acel concediu este dat pentru a ajuta la revenirea unei salariate dintr-o stare în care se află, din cauza unor condiții biologice specifice (și în care un salariat bărbat nu s-ar putea afla), nu există discriminare. Citește articolul