Angajatorilor le revine obligația de a furniza lucrătorilor, atunci când e cazul, echipamente individuale de protecție (EIP), ca parte a ansamblului de obligații pe zona de sănătate și securitate în muncă (SSM), iar costurile acestor echipamente sunt suportate integral de firme, care trebuie să se asigure că acestea sunt în permanență „actualizate” riscurilor și că-și mențin cerințele de protecție. Neîndeplinirea acestei obligații e adesea amendată de inspectorii de muncă, iar sancțiunile sunt destul de mari. Citește articolul
Neluarea și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă sunt pedepsite inclusiv la nivelul Codului penal și fie că vorbim de fapte intenționate sau din culpă. De cele mai multe ori, ne indică practica, dosarele penale se deschid doar după ce s-a și întâmplat un accident de muncă, deși infracțiunile pe care le avem în discuție sunt unele de pericol, iar nu de rezultat. Inspecția Muncii ne-a spus că în 2022 au fost înaintate 45 de astfel de sesizări organelor de urmărire penală și că, de fapt, inspectorii au oricum posibilitatea să sisteze activitățile sau să oprească funcționarea echipamentelor de muncă în situații ce vizează nerespectarea legislației SSM. Citește articolul
Ideea de a introduce un sistem bonus/malus prin care angajatorul, ca asigurat, ajunge să plătească o primă de asigurare mai mică ori mai mare, în funcție de rezultatele pozitive/negative în activitatea de SSM (sănătate și securitate în muncă) ar putea avea efecte pozitive pe piața muncii din România, dar ar fi nevoie de regândirea condițiilor fiscale actuale (și nu numai) pentru ca aplicarea sistemului să se poată face. Citește articolul
Angajatorii nu trebuie să neglijeze obligațiile de SSM (sănătate și securitate în muncă) nici în privința accidentelor ușoare suferite de angajați, pe care trebuie să le țină într-o evidență separată și pentru care trebuie să facă dosarul de cercetare. Adică inclusiv pentru accidente urmate de o scurtă perioadă de incapacitate de muncă, chiar mai puțin de o zi. Altfel, se pot aplica amenzi de câteva mii de lei. Citește articolul
Legea prevede „negru pe alb” că semnarea fișelor de instruire în sfera sănătății și securității în muncă (SSM) se poate face electronic. Deși fișele sunt o parte semnificativă a documentației de SSM pe care angajatorul trebuie să o aibă, nu se poate vorbi decât de o mică digitalizare în zona de SSM care să fie permisă de legislație la acest moment. Citește articolul
Dacă angajatorul trebuie sau nu să suporte costul ochelarilor pentru angajații săi și care e încadrarea fiscală corectă a cheltuielilor sunt întrebările cele mai frecvent puse legat de subiectul decontării ochelarilor la locul de muncă. Discuțiile trebuie să pornească însă nu de la aspectele fiscale, ci de la esența problemei - vorbim, de fapt, de obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin angajatorilor care au lucrători cu activitate preponderent în fața ecranelor. Așa că am stat de vorbă cu un specialist SSM despre obligația numărul 1 pentru angajatori - evaluarea riscurilor - și despre obligațiile subsecvente care îi pot duce pe angajatori în ipostaza de a suporta costul ochelarilor pentru angajații lor. Citește articolul
Pentru a evita problemele cu inspectorii fiscali, adică reîncadrarea cheltuielilor cu ochelarii pentru angajați, dar și din rațiuni ce țin de optimizarea bugetului, este ideal pentru angajator să-și stabilească o politică internă care să răspundă la câteva întrebări: în ce limite să se încadreze costurile cu ramele, periodicitatea suportării costurilor ș.a.m.d.. Citește articolul
Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor ce servesc la prevenirea sau corecția problemelor oftalmologice în cazul celor ce lucrează preponderent în fața ecranelor se traduce printr-o cheltuială pe care angajatorii o pot deduce din impozit și care este neimpozabilă în sensul impozitului pe salarii. Dacă până acum existau reticențe în cazul temeiului de justificare a acestor cheltuieli, acum nu ar mai trebui să existe. Citește articolul
Obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin firmelor se întind și în zona sănătății ochilor, iar asta nu de ieri, de azi. Dacă ne gândim la cei care petrec majoritatea timpului în fața ecranelor pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile de lucru - cum sunt telesalariații, mai cu seamă, de câțiva ani încoace - atunci firmelor le revine sarcina de le asigura acestora, cu suportarea costurilor, examene oftalmologice și chiar dispozitive de corecție speciale, dacă e cazul. Deși aceste chestiuni sunt prevăzute de legislația noastră de ani de zile, ele sunt necunoscute multor angajatori. Recent, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost în discuție interpretarea fix a prevederilor din legea română, iar Curtea a confirmat faptul că angajatorii sunt obligați să suporte și costul ochelarilor de vedere necesari angajaților lor - inclusiv costul dispozitivelor cu scop de prevenire a dificultăților vizuale. Citește articolul
Conform prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă (Legea SSM, pe scurt), în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în munca şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, printre alte obligaţii, înainte de începerea oricărei activităţi, angajatorul trebuie să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al SSM. În caz contrar, riscă o amendă între 5.000 și 10.000 de lei. Dar nu toți angajatorii trebuie să se autorizeze din punct de vedere al SSM la inspectoratele teritoriale de muncă. Citește articolul