ACCES PREMIUM

CJUE: Formarea profesională impusă salariatului este timp efectiv de muncă, chiar dacă nu are loc la sediul angajatorului sau în timpul programului de lucru

Timpul petrecut de un salariat la un curs de formare profesională care i-a fost impus de angajator constituie timp de lucru, chiar dacă are loc în afara locului obișnuit de muncă, respectiv la sediul furnizorului de servicii de formare, în afara programului de lucru și dacă, în acest răstimp, angajatul nu își exercită atribuțiile obișnuite, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță care a vizat un caz din România. Prin prisma deciziei CJUE, angajatorii se pot aștepta la eventuale solicitări din partea salariaților sau chiar a inspectorilor de muncă de compensare a timpului petrecut în formare profesională, cu împlinirea condițiilor menționate anterior, ca muncă suplimentară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Poate fi sancționat un salariat dacă nu răspunde la e-mail-urile sau telefoanele primite după program?

Prezentam recent o modificare adusă Codului muncii din Portugalia, prin care salariaților li s-a dat dreptul de a se deconecta și de a nu fi contactați de angajatori în afara orelor de program, astfel de demersuri devenind amendabile. Totuși, acest lucru nu va fi posibil în România prea curând, iar pe fondul creșterii numărului de salariați aflați în telemuncă, ca urmare a pandemiei, a început să se contureze o practică a angajatorilor de a se aștepta ca angajații lor să fie disponibili și în afara orelor de program, dacă tot au scăpat de timpul de navetă acasă-birou-acasă. Însă, deși ar putea exista obligația salariatului de a răspunde solicitărilor angajatorului în afara programului în documentele de muncă, ea ar fi legală doar în anumite condiții, iar o eventuală sancționare a salariatului pentru refuzul de a face acest lucru are mari șanse să fie anulată de o instanță. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dreptul salariatului de a deveni inaccesibil după orele de program, adoptat în Portugalia. Când s-ar putea aplica și în România acest drept

La începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. De la momentul anunțului nu s-au făcut demersuri suplimentare, însă în Portugalia acest drept există de vinerea trecută. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în sistem hibrid

Tipuri de programe de lucru flexibile și de ce e important să facem distincția între orar și programul de lucru

Ca să lucreze în telemuncă și să mai vină și la sediul angajatorului din când în când, firma și salariatul pot conveni asupra unui program de lucru flexibil: asta poate însemna ore de început și de final de muncă flexibile, zile sau ore din zi când se muncește obligatoriu de la birou ș.a.m.d. Convenirea unui program de lucru flexibil presupune însă acordul dintre cele două părți. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Proiectul Kurzarbeit 2, prin care angajatorii ar fi primit bani dacă reduceau programul salariaților, respins definitiv de deputați

Deputații au respins definitiv astăzi un proiect de lege ce prevedea acordarea unei indemnizații de scurtă durată angajatorilor care decideau să reducă programul de muncă al salariaților, ca urmare a pandemiei de coronavirus, timp de un an de la ridicarea stării de urgență sau de asediu. Ca urmare a votului negativ primit în Camera Deputaților, după ce proiectul a fost adoptat tacit de Senat, traseul legislativ al proiectului se încheie, iar prevederile lui nu vor ajunge să se aplice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Majoritatea salariaților vor un program redus de lucru, reiese dintr-un studiu recent. Cum se poate face asta

Vorba pornită de pe vremea uzinelor comuniste „Timpul trece, leafa merge” pare să nu mai fie pe placul salariaților din zilele noastre. Un studiu realizat la nivel mondial arată că se dorește un program de lucru flexibil, care să pună accentul pe eficiență și nu orele de muncă, în special de cei care au familii și copii de care trebuie să aibă grijă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Întârzierile succesive la programul de lucru: Cum pot fi sancționate de angajator?

Când un salariat întârzie o perioadă de timp rezonabilă o dată sau de două ori, nu ar trebui să fie o problemă, însă în situația în care întârzierile sunt constante și afectează activitatea de zi cu zi, angajatorul trebuie să știe că are la îndemână pârghiile legale pentru a sancționa acest comportament. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programul de lucru: Dacă este menționat în contractul de muncă, modificarea lui se face doar cu acordul salariatului

Cele mai multe contracte individuale de muncă (CIM) conțin, de regulă, mențiunea că programul de lucru este de opt ore pe zi, timp de cinci zile pe săptămână, cu repaus săptămânal legal, respectiv de două zile. În aceste condiții, programul propriu-zis de muncă va fi stabilit de către angajator unilateral, prin regulament intern, în funcție de necesitățile activității. Însă, dacă intervalul orar de lucru este stipulat în CIM, modificarea programului de lucru poate fi făcută exclusiv cu acordul părților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Trecerea pe termen lung la săptămâna de lucru de patru zile: Cum se implementează

Trecerea la săptămâna de lucru de patru zile s-a dovedit a fi un real succes în Islanda, potrivit rezultatelor unui experiment desfăşurat de-a lungul a patru ani în rândul funcţionarilor publici. În acest context, reamintim că legislaţia internă prevede deja posibilitatea angajatorilor de a opta pentru săptămâna de lucru de patru zile, precum şi paşii care trebuie urmaţi pentru a implementa această schimbare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în sistem hibrid presupune stabilirea dinainte a programului de lucru. Cum o implementează angajatorii

Folosirea unui sistem hibrid de muncă - când de acasă, când de la birou - presupune obligatoriu o anumită predictibilitate pentru angajat. Chiar dacă angajatorilor nu li s-a impus prin Codul muncii să includă în contracte programul de lucru, asta nu înseamnă că el poate fi modificat după bunul plac și fără informarea prealabilă. În funcție de modul cum au implementat până acum munca de acasă, firmele procedează diferit de acum dacă vor să treacă la un program hibrid: programul îl pot stabili prin contracte, acte adiționale sau prin regulament intern. Citește articolul