Companiile care n-au resursele interne necesare pentru a gestiona obligațiile pe care le au în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM) trebuie să apeleze la un serviciu extern specializat în activități de prevenire și protecție, reiese din legislația în vigoare. Citește articolul
În afară de varianta desemnării responsabilului cu securitatea și sănătatea în muncă (SSM), angajatorii mai au și varianta înființării unui serviciu intern de prevenire și protecție, conform legislației în vigoare. Această variantă este ideală mai ales când este vorba de companii mai mari. Citește articolul
Salariatul care se ocupă de activitățile de prevenire și protecție ce țin de securitatea și sănătatea în muncă (SSM) este desemnat prin decizie scrisă a angajatorului, conform legislației în vigoare. Totuși, nu orice persoană poate fi responsabil cu SSM. Citește articolul
Activitățile de prevenire și de protecție pentru asigurarea securității și sănătății în muncă (SSM) sunt desfășurate în funcție de numărul de salariați al firmei. Astfel, dacă este vorba de o companie mai mică, de exemplu, chiar angajatorul este cel care poate să preia aceste responsabilități, însă în cazul unei companii mari este nevoie de desemnarea cel puțin a unui salariat ca responsabil cu SSM. Citește articolul
Companiile trebuie să desemneze unul sau mai mulți lucrători care să se ocupe de protecție și de prevenire, conform legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Dacă angajatorul nu are un lucrător competent să fie responsabil cu SSM, acesta trebuie să apeleze la servicii externe. Lipsa responsabilului cu SSM poate aduce angajatorului o amendă de până la 7.000 de lei. Citește articolul
Chiar dacă salariații au propriile obligații de respectat pe partea de securitate și sănătate în muncă (SSM), legislația în vigoare stabilește că angajatorul este cel responsabil pentru ce se întâmplă efectiv la locul de muncă. Citește articolul
Angajatorii sunt obligați, potrivit legii, să asigure securitatea și sănătatea în muncă (SSM) a tuturor salariaților pe care îi au, în conformitate cu legislația în vigoare în acest domeniu. Printre altele, companiile trebuie să-și informeze și să-și instruiască angajații, dar și să ia măsuri pentru a preveni riscurile de accidentare. Citește articolul
Construcțiile, transporturile, agricultura și industria sunt cele patru domenii majore pe care se vor axa, în mod special, inspectorii muncii în controalele desfășurate până în anul 2020. Obiectivul este inclus în Strategia națională în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) pentru perioada 2018-2020, document publicat recent în Monitorul Oficial. Autoritățile au mai identificat probleme de SSM la microîntreprinderi și la întreprinderile mici și mijlocii (IMM), acestea urmând să fie sprijinite pentru aplicarea legislației. Citește articolul
Chiar dacă munca se va face în alt loc decât la birou, așa cum e de esența telemuncii să se întâmple, respectarea regulilor de sănătate și securitate în muncă (SSM) rămâne un imperativ. Potrivit Legii telemuncii, care a apărut luni în Monitorul Oficial, vor fi obligații de SSM pentru ambele părți la contractul de muncă. Va exista însă o interdependență între obligațiile fiecăruia, în special dacă munca se va face de la domiciliul salariatului. Citește articolul
Luna trecută, redacția noastră a început o campanie de informare legată de stresul la locul de muncă. Dacă întâi am prezentat cauzele interne și externe ale stresului, astăzi am ajuns la prezentarea efectelor pe care le poate avea acesta asupra salariaților și asupra companiei. În esență, stresul la serviciu nu aduce nimic bun: angajații au performanțe scăzute, iar angajatorul are pierderi financiare. Citește articolul