ACCES PREMIUM

Utilitatea unei politici interne privind suportarea costurilor cu ochelarii pentru angajați

Pentru a evita problemele cu inspectorii fiscali, adică reîncadrarea cheltuielilor cu ochelarii pentru angajați, dar și din rațiuni ce țin de optimizarea bugetului, este ideal pentru angajator să-și stabilească o politică internă care să răspundă la câteva întrebări: în ce limite să se încadreze costurile cu ramele, periodicitatea suportării costurilor ș.a.m.d.. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor pentru cei care lucrează în fața ecranului - ce tratament fiscal trebuie aplicat

Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor ce servesc la prevenirea sau corecția problemelor oftalmologice în cazul celor ce lucrează preponderent în fața ecranelor se traduce printr-o cheltuială pe care angajatorii o pot deduce din impozit și care este neimpozabilă în sensul impozitului pe salarii. Dacă până acum existau reticențe în cazul temeiului de justificare a acestor cheltuieli, acum nu ar mai trebui să existe. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Pentru cei care lucrează aproape tot timpul la laptop, angajatorul trebuie să asigure și controale oftalmologice regulate, și prețul ochelarilor. CJUE oferă lămuriri privind aplicarea legii române

Obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin firmelor se întind și în zona sănătății ochilor, iar asta nu de ieri, de azi. Dacă ne gândim la cei care petrec majoritatea timpului în fața ecranelor pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile de lucru - cum sunt telesalariații, mai cu seamă, de câțiva ani încoace - atunci firmelor le revine sarcina de le asigura acestora, cu suportarea costurilor, examene oftalmologice și chiar dispozitive de corecție speciale, dacă e cazul. Deși aceste chestiuni sunt prevăzute de legislația noastră de ani de zile, ele sunt necunoscute multor angajatori. Recent, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost în discuție interpretarea fix a prevederilor din legea română, iar Curtea a confirmat faptul că angajatorii sunt obligați să suporte și costul ochelarilor de vedere necesari angajaților lor - inclusiv costul dispozitivelor cu scop de prevenire a dificultăților vizuale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Autorizarea funcţionării din punct de vedere al SSM - ce angajatori trebuie să facă demersuri la ITM-uri?

Conform prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă (Legea SSM, pe scurt), în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în munca şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, printre alte obligaţii, înainte de începerea oricărei activităţi, angajatorul trebuie să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al SSM. În caz contrar, riscă o amendă între 5.000 și 10.000 de lei. Dar nu toți angajatorii trebuie să se autorizeze din punct de vedere al SSM la inspectoratele teritoriale de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Delegarea vs. detașarea salariaților în străinătate: În sarcina cui cade răspunderea legală în cazul unui accident de muncă?

Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telesalariații care lucrează din afara țării: Consecințe SSM și obligațiile angajatorului în cazul accidentelor de muncă

În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar și când un lucrător se rănește în timpul pauzei de masă sau la baie, angajatorului îi revin aceleași obligații ca în cazul unui accident de muncă

În categoria accidentelor de muncă, așa cum sunt definite de Legea SSM, intră și unele evenimente care nu se produc ca urmare a prestării efective de activitate: cum ar fi deplasarea înspre ieșirea din unitate, accidente petrecute în timpul pauzelor de masă sau când lucrătorii se află la baie. Și în aceste situații, angajatorii trebuie să cerceteze accidentele și să le comunice mai departe, în funcție de efectele lor, inspectorilor teritoriali de muncă, asigurătorului sau chiar poliției. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Anul acesta ar trebui să avem în dezbatere o reglementare a stresului profesional și cerințele de SSM pentru prevenirea acestuia

Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sindicatele europene cer o directivă privind temperaturile maxime la locul de muncă

Din cauza valului de caniculă care a pus stăpânire pe continentul european, care a dus la decesul a doi lucrători în Spania, Confederația Europeană a Sindicatelor solicită Comisiei Europene o reglementare unitară privind temperaturile maxime până la care lucrătorii să poată lucra. În urma unei analize efectuate de confederație, doar șase state europene au prevăzute, în mod expres, temperaturile maxime până la care pot lucra salariații, în funcție de tipul muncii lor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Măsuri anticaniculă: Ce pot face angajatorii pentru a-și proteja salariații în această perioadă

Valul de caniculă din Europa urmează să pună stăpânire și pe țara noastră, fiind așteptate temperaturi de până la 40 de grade. Pentru a veni în ajutorul populației, au fost emise de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) o serie de recomandări pentru a reduce efectele cauzate de creșterile de temperatură. Citește articolul