ACCES PREMIUM
Noua lege a pensiilor și normele sale de aplicare stabilesc că angajații pot amâna momentul pensionării și pot continua același raport de muncă/de serviciu până la vârsta de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului. Normele legii prevăd chiar necesitatea de a aduce, la deschiderea dreptului la pensie, începând de anul acesta, un document de la angajator din care să reiasă că nu se dorește continuarea raportului. Ce se întâmplă însă după 70 de ani? Și-a dorit legiuitorul să le limiteze dreptul la muncă angajaților și funcționarilor publici? Cel mai probabil, nu - singura limitare ar putea fi doar inaptitudinea de a mai lucra după această vârstă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Foștilor angajați nu li se pot percepe tarife pentru eliberarea unor documente care să ateste vechimea sau situația salarială, atâta timp cât angajatorul nu a fost desființat. Legea îl obligă pe angajator să răspundă cererii fostului salariat și îi pune în vedere inclusiv un termen-limită pentru a-i oferi adeverința cu datele cerute. Dacă situația obiectivă a angajatorului presupune că oferirea unor informații foștilor angajați este una dificilă, solicitantul nu poate fi obligat să plătească „deranjul”.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Una dintre măsurile propuse operatorilor economici pentru diminuarea risipei alimentare este donarea alimentelor - atâta timp cât se face în condițiile strice din lege, plătitorii de impozit pe profit beneficiază de unele facilități fiscale pentru transferul gratuit al alimentelor către operatorii receptori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Neacordarea repausului minim săptămânal poate însemna probleme și în privința regimului muncii suplimentare, în cazul angajaților full-time. Și deși pe termen scurt poate fi chiar o chestiune asumată de angajați, în fața căreia nu se opun și nici nu-și pun problema că ar constitui o nelegalitate, pe termen lung este afectată sănătatea acestora, iar asta are un impact inclusiv în privința angajatorilor și a bugetului de stat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La prima vedere putem crede că relația de muncă se încheie în momentul în care încetează și contractul individual de muncă, însă oricare ar fi motivul încetării contractului, există drepturi și obligații care produc efecte pentru încă o perioadă de timp după acest moment. Sumele datorate și neachitate, dar și cele încasate, deși nu erau datorate, pot fi solicitate într-un termen de cel mult trei ani de la data nașterii dreptului sau de la data plății nedatorate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Codul muncii statuează și oferă pe deplin expresie libertății muncii - dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, dar, spune Codul, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept. Pentru că chestiunea nesuprapunerii programelor de lucru a condus în mod eronat la solicitări exagerate din partea angajatorilor, ne-am propus ca în cel mai recent episod al podcastului despre realitățile din piața muncii să adresăm acest subiect.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Activitatea prestată de bone e reglementată de mulți ani deja printr-o lege specială - este o profesie, cu cerințe proprii și calificări necesare, iar prestarea ei în afara cadrului legal este infracțiune. Cu toate astea, e de notorietate că multe bone lucrează în afara legii. În acest context, în 2021 s-a propus la Ministerul Muncii modificarea Legii bonelor, astfel încât părinții înșiși să poată deveni angajatori de bone (ceea ce legea specială nu le permite acum). Însă proiectul nu prea avansează pe circuitul legislativ. Ar mai fi, totodată, și o prevedere din Legea prestatorului casnic, în vigoare de la 1 ianuarie, care se referă la remunerarea bonelor prin tichete de activități casnice. Așa cum arătam, anul trecut, includerea bonelor în această lege a fost o eroare, pentru că acestea nu pot presta muncă necalificată. Printr-un proiect de ordonanță pus recent în dezbatere, Ministerul Muncii va corecta această eroare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În raportul privind morbiditatea profesională în România în 2022, coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), unde se prezintă o serie de concluzii, recomandări și date specifice referitoare la problemele de sănătate legate de activitatea profesională, în special cele legate de suprasolicitarea aparatului locomotor, cum ar fi discopatiile, inclusiv hernia de disc și alte afecțiuni musculo-scheletice, observăm că discopatiile, inclusiv hernia de disc, sunt menționate ca fiind printre cele mai frecvente afecțiuni legate de munca, cu 733 de cazuri noi raportate în 2022. Vorbim de impactul semnificativ al suprasolicitării aparatului locomotor în rândul lucrătorilor, chestiune care ar trebui să ne preocupe în mod serios - nu doar pe angajatori, ci pe toți actorii implicați în domeniul sănătății și securității la locul de muncă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Diurnele netaxabile acordate de angajatori salariaților, atunci când aceștia își desfășoară activitatea în altă localitate, în țară sau în străinătate, vor deveni mai mari, potrivit unui proiect de lege adoptat luni la Senat. Pentru sumele ce depășesc plafoanele legale trebuie plătite taxe salariale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Potrivit prevederilor Codului muncii, munca prestată între orele 22:00 și 6:00 este considerată muncă de noapte, legea impunând informarea inspectoratului teritorial de muncă (ITM) dacă este utilizată în mod frecvent. Pentru nerespectarea acestei formalități, angajatorul poate fi sancționat cu o amendă de câteva mii de lei.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Alexandru Boiciuc 