avocatnet.ro 
Garantia legala versus garantia conventionala
Conform legii, orice produs achizitionat de consumatori beneficiaza de o garantie legala, fiind obligatia comerciantului sa livreze produse care sunt in conformitate cu contractul de vanzare-cumparare. Garantia se traduce prin obligatia comerciantului de a repara sau de a inlocui produsul cumparat sau, dupa caz, de a restitui pretul platit de consumator in cazul unui produs neconform.
Totodata, Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate (“Legea 449/2003”) permite comerciantului sa stabileasca o garantie conventionala care odata oferita de vanzator, trebuie respectata. De obicei, prin garantia conventionala se acorda consumatorului beneficii suplimentare celor oferite in baza legii. Spre exemplu, in conditiile in care termenul de garantie legala este de 2 ani, comerciantii pot oferi o garantie pentru perioade mai mari; un alt exemplu ar fi dreptul consumatorilor de a inlocui produsul cumparat intr-un termen determinat (de obicei 30 de zile), indiferent daca produsul este sau nu deteriorat.
Practici comerciale interzise la stabilirea garantiei
Nu exista o reteta general aplicabila pentru calificarea unei practici comerciale ca fiind interzisa, daca practica utilizata de comerciant nu se regaseste in cuprinsul asa-numitei “liste negre” – respectiv anexa Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii (“Legea 363/20037”). Aceasta anexa include practicile considerate de catre legiuitor ca fiind incorecte in orice situatie.
In general, practica unui comerciant nu trebuie sa includa informatii false si nu trebuie sa induca in eroare sau sa fie susceptibila de a induce in eroare consumatorul mediu, chiar daca informatia este, in fapt, corecta, conform prevederilor Legii nr. 363/2007.
Cand comerciantii includ in mesajele publicitare anumite beneficii sau facilitati ca parte a garantiei, acestea nefiind conforme cu realitatea, practica este calificata ca fiind incorecta. In general, insa, aprecierea trebuie facuta de la caz la caz, luand in considerare regulile mentionate mai sus.
Legea 449/2003 include in definitia garantiei necesitatea ca acest angajament fata de consumator sa nu impuna costuri suplimentare. Cu alte cuvinte, garantia este acordata fara solicitarea unor costuri suplimentare din partea consumatorului.
In plus, Legea 363/2007 include in anexa privind practicile comerciale considerate incorecte in orice situatie si “prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristica distincta a ofertei comerciantului”. Din acest motiv, adaugarea cuvantului “gratuit” in promovarea mesajelor comerciantilor cu privire la garantia oferita atrage riscul calificarii unei asemenea practici ca fiind incorecta.
Desi s-ar parea ca textul legal mentionat mai sus are in vedere exclusiv garantia legala, intrucat face referire la drepturile oferite prin lege consumatorilor, aceeasi ratiune se aplica si in ceea ce priveste garantia conventionala care, odata oferita, produce in raporturile dintre comercianti si consumatori aceleasi efecte ca si garantia legala.
Utilizarea de catre comercianti a unor practici comerciale incorecte constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 de lei la 30.000 de lei; nerespectarea masurilor dispuse prin ordinul sau prin decizia Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (“ANPC”) este sanctionata cu amenda de la 6.000 de lei la 60.000 de lei. Totodata, corelativ aplicarii amenzii, ANPC, respectiv instanta de judecata pot dispune suspendarea activitatii comerciantului pana la incetarea practicii comerciale incorecte si pot solicita publicarea deciziei de sanctionare sau publicarea unui comunicat rectificator intr-un ziar de larga circulatie, pe cheltuiala comerciantului.
Danutsz