Joi, 27 martie, are loc evenimentul: Dreptul proprietății intelectuale în raport cu salariații - Aspecte practice și provocări actuale. Participă →
Guvernul va promova anul acesta, în toamnă, un proiect de lege care să introducă obligația companiilor private cu peste 50 de angajați, precum și a instituțiilor și autorităților publice, de a desemna și de a avea în structura organizatorică un responsabil cu egalitatea de șanse / tehnician în egalitate de șanse, ori, după caz să repartizeze în sarcina unui salariat, prin fișa postului, atribuțiile specifice din domeniul egalității de șanse între femei și bărbați. Momentan, legea indică doar posibilitatea de a numi un responsabil, deși obligațiile legale privind respectarea egalității de șanse și nediscriminarea sunt le revin tuturor angajatorilor. Măsura, regăsită în programul legislativ al Guvernului pe 2025, capătă cu atât mai mult sens dacă ne gândim la modificările puse recent în dezbatere la Ministerul Muncii și care vizează prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă. Citește articolul
Telemunca rămâne un subiect de interes la nivel european, la cinci ani de la debutul pandemiei, Comisia Europeană lansând anul trecut o consultare privind „telemunca echitabilă” și dreptul la deconectare, după eșecul negocierilor pentru actualizarea Acordului-cadru din 2002. Deși nu există legislație unitară la nivelul Uniunii Europene, multe state au adoptat reglementări pentru a proteja salariații care lucrează de la distanță. Abordările variază: unele țări au legi explicite privind drepturile și obligațiile părților, altele preferă acorduri colective sau ghiduri. Niciunul dintre statele UE nu recunoaște un drept absolut la telemuncă, aceasta rămânând un aranjament voluntar, cu variații semnificative privind acoperirea costurilor și cheltuielilor aferente. Citește articolul
Deși Guvernul recunoaște nevoia de formare continuă, participarea adulților la programe de educație rămâne scăzută, iar angajatorii mici tratează formarea profesională ca pe o cerință formală și cam atât. În acest context, ucenicia și internship-urile sunt văzute ca soluții, însă utilizarea acestor forme de formare este limitată, iar beneficiile fiscale pentru angajatori nu par să fie suficiente pentru a încuraja participarea. În acest context, nu putem să nu ne punem întrebări cu privire la pregătirea pieței muncii din România pentru viitor. Citește articolul
Responsabilitatea de a fi vocea angajaților în dialogul cu angajatorul nu este una mică și nu ar trebui subestimată. E nevoie de anumite calități și de o cunoaștere minimală a legislației pentru a înțelege care sunt drepturile și obligațiile celor pe care-i reprezintă. În limitele mandatului oferit, reprezentantul trebuie inclusiv să poată să-și aloce timpul necesar pentru a se achita de responsabilitățile trasate de cei care l-au ales. Citește articolul
Despre reprezentanții salariaților vorbim nu doar în contextul unor negocieri colective și, deși e opțiunea angajaților dacă își aleg sau nu una sau câteva voci să-i reprezinte, este de fapt și în interesul angajatorului ca reprezentanții să existe, mai ales pentru că nivelul de sindicalizare la noi în țară este unul foarte scăzut. În situații care necesită consultare, precum restructurările sau transferurile de întreprindere, reprezentanții pot asigura o comunicare eficientă și conformă cu cerințele legale, evitându-se astfel dificultățile logistice și costurile asociate comunicării individuale cu un număr mare de angajați. Există însă și alte beneficii pentru angajator, precum îmbunătățirea brandului sau încurajarea inovației. Citește articolul
Ministerul Muncii propune modificarea și completarea Clasificării ocupațiilor din România (COR), printr-un proiect pus recent în dezbatere, urmând să fie introduse șapte noi ocupații în clasificare, printre care și cea de expert autorizare proiecte de dezvoltare regională și cea de terapeut vocal. Citește articolul
Voucherele sunt apreciate pentru simplitatea utilizării și beneficiile fiscale, având o impozitare redusă, dar sunt limitate la anumite servicii și nu pot fi folosite de membrii familiei. Pe de altă parte, decontarea serviciilor turistice oferă angajaților mai multă flexibilitate în alegerea destinației și posibilitatea de a acoperi cheltuielile pentru familii, beneficiind de impozitare zero în limita unui plafon. Alegerea între cele două opțiuni depinde de bugetul disponibil, preferințele angajaților și politica firmei, fiind necesară o analiză detaliată a avantajelor și dezavantajelor fiecărei soluții. Citește articolul
Regulamentul intern nu este doar un „simplu” set de reguli și proceduri sau o obligație pe care, pentru a se proteja de amenzi, angajatorii trebuie să o bifeze formal, ci reprezintă chiar baza unei colaborări eficiente și armonioase în cadrul organizației. Dincolo de obligația angajatorului de a întocmi regulamentul intern, prevăzută explicit de Codul muncii, consultarea lucrătorilor este un alt aspect important în acest proces, iar în final angajatorul trebuie să se asigure că fiecare lucrător a intrat în posesia regulamentului intern și cunoaște dispozițiile acestuia. Citește articolul
Pe lângă regula generală privind timpul de muncă zilnic, care, de fapt, reprezintă și un drept fundamental și constituțional, programul de muncă sau repartizarea timpului de muncă are o importanță deosebită și a devenit un subiect de interes major în contextul actual al pieței muncii și al legislației în zona aceasta. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă trebuie să fie pusă la dispoziția tuturor angajaților, să fie accesibilă acestora oricând și să fie însoțită de instruiri anuale privind prevenirea hărțuirii. Comparând cu regulamentul intern, metodologia privind hărțuirea nu necesită consultarea angajaților înainte de a fi adoptată sau modificată. Citește articolul