Beneficiile telemuncii, precum e flexibilitatea, sunt contrabalansate de provocări precum riscurile psihosociale și estomparea graniței dintre muncă și viața privată. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) subliniază nevoia de reglementări care să țină cont de dimensiunea de gen în telemuncă pentru a asigura echilibrul între viața profesională și cea privată a femeilor, având în vedere impactul negativ disproporționat al telemuncii asupra femeilor în termeni de conflict între muncă și viața personală, stres și sănătate. Până la reglementări însă, angajatorii pot să facă pași semnificativi pentru a reduce riscurile. Citește articolul
Fie că vorbim de orare flexibile de lucru, de îngăduirea celor câteva zile de telemuncă lunar, de suportarea totală sau parțială a unor costuri cu creșa, bonele sau alte treburi casnice ori a abonamentelor medicale ce includ servicii și pentru copiii lor, companiile au diverse opțiuni pentru a contribui la un echilibru între muncă și responsabilitățile familiale ale angajaților acestora. Citește articolul
În mediul de afaceri actual, companiile se confruntă cu o serie de provocări complexe, iar una dintre ele este consumul de droguri la locul de muncă. Cu fiecare zi care trece, primim semnale tot mai frecvente și alarmante cu privire la situațiile în care angajații recurg la consumul de droguri în timpul programului de lucru. Articolul de astăzi se dorește a fi o sursă de informare și conștientizare asupra acestui fenomen actual și asupra impactului pe care îl are asupra organizațiilor și angajaților lor. Explorăm, printre altele, riscurile asociate consumului de droguri la locul de muncă, analizăm consecințele acestor comportamente și oferim soluții practice. Citește articolul
Flexibilitatea în muncă poate contribui la echilibrarea cerințelor vieții personale și profesionale ale angajaților, oferindu-le opțiuni precum programul individualizat, cel puțin un regim hibrid de muncă, nu doar de la birou și orare mai flexibile de lucru. Zilele de concediu suplimentare sunt un beneficiu care poate contribui la un echilibru mai bun între viața privată și cea profesională. La fel și reducerea timpului de muncă săptămânal. În plus, beneficiile de sănătate și wellness pot contribui la îmbunătățirea stării fizice și psihice a angajaților, legea oferind câteva facilitățile fiscale ce pot reduce costurile pentru respectivele beneficii. Citește articolul
Necunoașterea unor reguli poate costa scump: cel puțin costul unui conflict de muncă, uneori, poate chiar despăgubiri către terți, amenzi de la autorități sau chiar prejudicii ale bunurilor afacerii. Niciodată însă costul unei instruiri adecvate, al îndeplinirii cu responsabilitate a formalităților și obligațiilor impuse de lege angajatorului nu poate fi comparat cu prețul unor repercusiuni ale necunoașterii regulilor la locul de muncă. Citește articolul
Când modificările fiscale venite în zona IT și-au produs efectele, unii angajatori nu au avut altă opțiune decât să preia impactul financiar produs în netul angajaților - vorbim de angajatorii care își asumaseră contractual garantarea unui salariu net, indiferent de cum evoluează regimul fiscal aplicabil veniturilor salariale. Alți angajatori au decis să preia impactul, fie că vorbim de preluări progresive sau dintr-odată, fie totale sau parțiale. Aici, angajatorii trebuie să fie deosebit de atenți la calcule și la deciziile privind preluarea impactului, întrucât se poate ajunge destul de ușor la discriminări salariale. Citește articolul
Dacă un candidat îți spune că vrea să vină însoțit în procesul de recrutare, cel puțin când e vorba de discutarea elementelor esențiale ale raportului de muncă, primul impuls n-ar trebui să fie acela de a-l refuza, ci de a întreba de calitatea însoțitorului. Legea îi dădea dreptul candidatului să vină chiar și cu mama sau cu tata la interviurile de angajare, dar acum câțiva ani a fost modificată pentru a înlocui „terțul oarecare” cu „un terț cât de cât calificat”. Citește articolul
Munca pe platforme digitale relevă un model de angajare în creștere în mai multe sectoare ale economiei, unde munca plătită este organizată prin sau pe o platformă online. Presupune un acces ușor pe piața muncii, în special pentru unele grupuri vulnerabile și oferă flexibilitate. Totuși, aduce riscuri și provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă (SSM), întrucât vorbim de muncă intensivă, de izolare, insecuritatea locului de muncă, de statutul neclar al lucrătorului și de probleme legate de gestionarea sarcinilor și a programelor de lucru prin algoritmii utilizați. Citește articolul
Salariații au dreptul, conform Codului muncii, la zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. Același act normativ stabilește că tipul evenimentelor familiale deosebite și numărul zilelor libere sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă (CCM) aplicabil sau prin regulamentul intern (RI), dar ce se întâmplă atunci când aceste noțiuni nu se regăsesc în cele două documente de muncă? Atunci rămâne legea, respectiv Codul muncii și alte acte normative ce prevăd astfel de zile libere plătite. Citește articolul
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii? Citește articolul