Un recent ordin al ministrului Educației reglementează modalitatea de efectuare a concediului de odihnă pentru personalul din sistemul de învățământ. Documentul, care aprobă normele metodologice aferente, stabilește cadrul legal pentru acordarea concediilor personalului didactic, de conducere, îndrumare, control și cercetare din învățământul de stat, atât preuniversitar, cât și universitar. Citește articolul
Legislația europeană și Directiva privind timpul de lucru, în mod special, protejează dreptul fiecărui lucrător la concediu anual plătit. Acest drept este considerat un principiu fundamental, iar statele membre nu-l pot restrânge decât în limitele strict prevăzute de directivă. Nicio justificare economică sau administrativă nu poate fi invocată pentru a limita acest drept. Cu toate acestea, Guvernul a decis că angajații statului nu pot cere, la terminarea raportului de muncă/de serviciu, compensații pentru zilele de concediu neefectuate aferente lui 2025 - motivul? Reducerea cheltuielilor bugetare. Măsura e cu atât mai criticabilă dacă ne gândim și la câtă jurisprudență europeană există în această privință. Citește articolul
În 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și Curtea Constituțională a României (CCR) au pronunțat decizii majore ce au influențat dreptul muncii, statutul consilierilor juridici și reglementările fiscale. Printre cele mai relevante se numără clarificarea termenului de preaviz la concediere, utilizarea înregistrărilor ca probe și reglementări privind pensiile speciale, munca în condiții speciale și statutul grefierilor. Retrospectiva acestor decizii, în articolul de azi: Citește articolul
Toți angajații au dreptul la un minim de 20 de zile de concediu de odihnă anual, iar acest drept se acumulează proporțional cu perioada lucrată. Aceste zile nu depind de vechimea în companie și nu pot fi refuzate de angajator, chiar dacă salariatul se află în perioada de probă. Citește articolul
Salariații au dreptul la un concediu anual de minimum 20 de zile lucrătoare, iar zilele de concediu neefectuate pot fi reportate până la 18 luni. Totuși, compensarea acestora în bani este permisă doar într-o singură situație. Citește articolul
Angajații care nu își vor lua toate zilele de concediu din 2024 pot sta liniștiți: își pot folosi zilele rămase până pe 30 iunie 2026, conform prevederilor Codului muncii. Dreptul la concediul de odihnă este garantat prin lege, iar angajatorii au obligația să asigure efectuarea acestuia în termenul legal. Citește articolul
După cum stabilește Codul muncii, concediul de odihnă se poate lua în baza unei programări făcute de fiecare angajator în parte. Perioadele în care angajații pot intra în concediul de odihnă în 2025 trebuie stabilite de angajatori până la finalul acestui an. Citește articolul
O zi are 24 de ore, însă nu și o zi de muncă, existând dispoziții legale suficient de clare care stabilesc această chestiune. La baza lor e protecția lucrătorilor, atât din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, cât și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală, iar nu o condiționare a angajatorilor care ar urmări exclusiv să nu fie amendați de inspectori sau să țină cheltuielile cu forța de muncă la un minim absolut. Citește articolul
Înalta Curte a stabilit că un cadru didactic a cărui activitate se desfășoară în regim de plată cu ora, prin cumul de contracte individuale la aceeași unitate de învățământ preuniversitar, nu beneficiază de concediu de odihnă plătit pentru timpul lucrat în acest regim, conform prevederilor legale relevante. Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, a fost luată în urma unei acțiuni formulate de un sindicat care a contestat calculul drepturilor salariale și compensațiile pentru concediul de odihnă neefectuat pentru perioada 2018-2021, susținând că drepturile nu au fost corect acordate. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat în septembrie o chestiune ce vizează indemnizațiile de hrană primite de bugetari și includerea acestora în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a stabilit că acest venit nu poate fi inclus în baza de calcul, punând astfel capăt discuțiilor din practică. Decizia ICCJ a fost publicată azi în Monitorul Oficial. Citește articolul