Toți angajații au dreptul la un minim de 20 de zile de concediu de odihnă anual, iar acest drept se acumulează proporțional cu perioada lucrată. Aceste zile nu depind de vechimea în companie și nu pot fi refuzate de angajator, chiar dacă salariatul se află în perioada de probă. Citește articolul
Salariații au dreptul la un concediu anual de minimum 20 de zile lucrătoare, iar zilele de concediu neefectuate pot fi reportate până la 18 luni. Totuși, compensarea acestora în bani este permisă doar într-o singură situație. Citește articolul
Angajații care nu își vor lua toate zilele de concediu din 2024 pot sta liniștiți: își pot folosi zilele rămase până pe 30 iunie 2026, conform prevederilor Codului muncii. Dreptul la concediul de odihnă este garantat prin lege, iar angajatorii au obligația să asigure efectuarea acestuia în termenul legal. Citește articolul
După cum stabilește Codul muncii, concediul de odihnă se poate lua în baza unei programări făcute de fiecare angajator în parte. Perioadele în care angajații pot intra în concediul de odihnă în 2025 trebuie stabilite de angajatori până la finalul acestui an. Citește articolul
O zi are 24 de ore, însă nu și o zi de muncă, existând dispoziții legale suficient de clare care stabilesc această chestiune. La baza lor e protecția lucrătorilor, atât din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, cât și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală, iar nu o condiționare a angajatorilor care ar urmări exclusiv să nu fie amendați de inspectori sau să țină cheltuielile cu forța de muncă la un minim absolut. Citește articolul
Înalta Curte a stabilit că un cadru didactic a cărui activitate se desfășoară în regim de plată cu ora, prin cumul de contracte individuale la aceeași unitate de învățământ preuniversitar, nu beneficiază de concediu de odihnă plătit pentru timpul lucrat în acest regim, conform prevederilor legale relevante. Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, a fost luată în urma unei acțiuni formulate de un sindicat care a contestat calculul drepturilor salariale și compensațiile pentru concediul de odihnă neefectuat pentru perioada 2018-2021, susținând că drepturile nu au fost corect acordate. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat în septembrie o chestiune ce vizează indemnizațiile de hrană primite de bugetari și includerea acestora în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a stabilit că acest venit nu poate fi inclus în baza de calcul, punând astfel capăt discuțiilor din practică. Decizia ICCJ a fost publicată azi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Despre programul de muncă, repartizarea acestuia, zilele de concediu și chiar scopul relației de muncă putem deschide foarte multe discuții - de fapt, le deschidem destul de des, din diverse perspective. Cu toate acestea, piața muncii te întâmpină mereu cu situații în care legea pare mai degrabă ceva de domeniul basmelor. Deși scurta istorisire de la care am plecat azi poate părea inventată, aflați că nu este. Citește articolul
Concediul de odihnă este un drept fundamental al angajaților, esențial pentru sănătatea și bunăstarea acestora, iar durata sa ar trebui să fie adaptată și în funcție de vechimea și vârsta lucrătorilor, având în vedere că nevoile de recuperare diferă pe parcursul vieții. În timp ce sectorul public beneficiază de reglementări ceva mai favorabile privind numărul minim de zile de concediu pe măsura vechimii, angajații din sectorul privat au doar posibilitatea de a negocia zile suplimentare. Angajatorii ar trebui să fie conștienți de riscurile asociate cu lipsa odihnei adecvate, care pot afecta nu doar sănătatea individuală, ci și productivitatea generală a organizației. Citește articolul
În SUA, conceptul de „workation”, care se referă la cei care lucrează din vacanță, e tot mai des adus în discuție, dar legislația americană este considerabil diferită de cea din Europa, unde angajații beneficiază de dreptul la concediu anual plătit recunoscut tuturor. Cei care lucrează în concediu se confruntă adesea cu burnout și stres crescut, iar ideea în sine de a lucra atunci când se presupune că trebuie să-ți refaci capacitatea de muncă este o aberație. Cu toate acestea, angajații mai tineri și cei în funcții de conducere aleg să nu se deconecteze în vacanță. Angajații care refuză însă orice activitate în vacanță nu ar putea fi, conform legii române, nici sancționați, nici evaluați pe acest criteriu și cu atât mai puțin concediați pe acest unic motiv. Citește articolul