ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Auzim nu de puține ori de situația în care un salariat intră în concediul de odihnă la care are dreptul anual, iar sarcinile sale sunt integral preluate, adesea informal și sub presiunea continuității activității, de către colegii rămași. Deși pare o simplă exprimare a „spiritului de echipă”, pentru cei rămași preluarea unor sarcini suplimentare, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, înseamnă un volum uriaș de muncă în plus. Când devine asta o problemă? Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordarea concediului de odihnă (CO) este o practică firească în relațiile de muncă. Însă, atunci când salariatul părăsește firma înainte de a dobândi efectiv dreptul la toate zilele libere acordate, angajatorul se află în situația de a trebui să recupereze o sumă de bani de la angajat. Am vorbit cu un consilier juridic specializat în relații de muncă, care ne-a explicat ce soluții legale are angajatorul pentru a recupera sumele plătite în plus și care este procedura corectă, în acord cu Codul muncii.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Printr-o decizie dată în martie și publicată luni în Monitorul Oficial, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că, în interpretarea unor prevederi ale legislației privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, calculul indemnizației de concediu cuvenite salariatului transferat trebuie făcut prin raportare la salariul avut la unitatea la care acesta s-a transferat, corespunzător lunilor în care se află în concediu de odihnă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Timpul de muncă și timpul de odihnă, de la A la Z
Concediul de odihnă anual plătit reprezintă un drept fundamental garantat tuturor salariaților, care nu poate face obiectul renunțării sau limitării. Durata minimă legală este de 20 de zile lucrătoare, putând fi suplimentată la nivel contractual. Salariatul este obligat să efectueze concediul „în natură”, nefiind permisă compensarea în bani decât la încetarea contractului, atunci când există zile de concediu rămase. Pentru perioade fracționate de muncă, inclusiv perioada de probă, durata concediului se calculează proporțional cu timpul efectiv lucrat - altfel spus, dreptul se dobândește puțin câte puțin.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Deși Codul muncii prevede că programarea concediilor de odihnă trebuie realizată anual, cu consultarea salariatului în cazul programărilor individuale, pot apărea situații în care opțiunile exprimate de angajați nu sunt luate în considerare. Spre exemplu, un salariat își poate comunica din timp perioada dorită, își poate achiziționa un sejur în baza acestei alegeri, pentru ca mai apoi să afle că angajatorul l-a programat într-un alt interval. Am discutat cu Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, pentru a vedea ce drepturi are salariatul într-un astfel de caz și ce soluții legale poate accesa.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Ziua de 1 Mai aduce în prim-plan, an de an, discuția despre drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor. Deși legislația muncii din România oferă un cadru clar pentru protejarea lucrătorilor, numeroase abuzuri persistă în practică: contracte neconforme, ore suplimentare neplătite, presiuni psihologice sau demisii forțate. În acest context, este esențial ca salariații să cunoască ce nu trebuie să accepte niciodată într-o relație de muncă, indiferent de poziția angajatorului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit recent că polițiștii repuși în funcție după o perioadă de suspendare sau punere la dispoziție au dreptul la actualizarea sumelor salariale conform indicelui inflației, la plata dobânzilor legale penalizatoare pentru întârzierile salariale și la compensarea sporurilor pentru studii superioare, dacă activitatea desfășurată corespunde studiilor. Totodată, instanța a precizat că nu există obligația de a compensa în bani concediile de odihnă suplimentare neefectuate în acea perioadă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La polul opus de situațiile în care angajații nu beneficiază de dreptul la concediu de odihnă din cauza abuzului angajatorilor se află situațiile în care angajații refuză să-și exercite acest drept. Pentru angajator, un număr mare de zile de concediu neluate ale angajaților poate deveni o problemă - pe de o parte, pentru că va fi destul de greu de explicat în cazul unui control că s-au depus toate diligențele ca angajații să plece în concediu, dar că de fapt ei sunt cei care nu doresc asta, iar, pe de altă parte, vorbim de implicații contabile. Cum ar putea ajuta dialogul cu reprezentanții angajaților în acest context?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Un recent ordin al ministrului Educației reglementează modalitatea de efectuare a concediului de odihnă pentru personalul din sistemul de învățământ. Documentul, care aprobă normele metodologice aferente, stabilește cadrul legal pentru acordarea concediilor personalului didactic, de conducere, îndrumare, control și cercetare din învățământul de stat, atât preuniversitar, cât și universitar. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația europeană și Directiva privind timpul de lucru, în mod special, protejează dreptul fiecărui lucrător la concediu anual plătit. Acest drept este considerat un principiu fundamental, iar statele membre nu-l pot restrânge decât în limitele strict prevăzute de directivă. Nicio justificare economică sau administrativă nu poate fi invocată pentru a limita acest drept. Cu toate acestea, Guvernul a decis că angajații statului nu pot cere, la terminarea raportului de muncă/de serviciu, compensații pentru zilele de concediu neefectuate aferente lui 2025 - motivul? Reducerea cheltuielilor bugetare. Măsura e cu atât mai criticabilă dacă ne gândim și la câtă jurisprudență europeană există în această privință.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Cristina Iacob 
Dragoș Niculescu 
Simona Voiculescu 
Cristian Stanescu 