În urmă cu câteva zile, a fost oficializată o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care aceasta a interpretat infracțiunea de fals informatic, prin raportare la crearea unui profil de Facebook cuiva, fără permisiunea persoanei vizate. În acest context, prezentăm o serie de exemple de fapte penale și contravenționale care pot fi comise prin intermediul Facebook (sau a altei rețele de socializare), inclusiv posibilul fals informatic prin crearea unui profil altcuiva, fără permisiune. Citește articolul
Cei care vor cere în instanţă despăgubiri civile pentru prejudiciile apărute în urma vătămărilor suferite, fie că sunt fizice sau psihice, vor avea de plătit o taxă fixă de timbru de 100 lei, indiferent de valoarea compensaţiilor solicitate, după ce, miercuri, deputaţii au dat votul final de adoptare a unui proiect de lege ce vizează introducerea acestei taxe. Citește articolul
Deşi trebuia să fie transmis Parlamentului pentru adoptare în procedură de urgenţă, proiectul de lege ce stabileşte noile reguli de funcţionare a instanţelor de judecată pe timpul stării de alertă, adoptat de către Guvern la mijlocul lunii noiembrie, a fost înregistrat la Camera Deputaţilor abia la începutul lunii februarie, adică cu o întârziere de peste două luni. Citește articolul
O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care vizează posibilitatea sancționării penale a celor care le creează altora conturi pe rețele de socializare, fără permisiunea celor din urmă, a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 februarie. ICCJ a reținut că asemenea fapte pot duce la o pedeapsă penală. Însă, dacă cineva comite sau nu o infracțiune, depinde de situația concretă. Simpla creare a contului, folosind datele unei persoane, nu este suficientă pentru a atrage consecințe penale. Citește articolul
Desființarea secției speciale care investighează infracțiunile din justiție (SIIJ), înființată în 2018, este cuprinsă într-un proiect de lege propus de Ministerul Justiției și adoptat aseară de Guvern, în ședință. Măsura desființării SIIJ a mai fost propusă, însă, în trecut, și respinsă în Parlament. Citește articolul
Guvernul a adoptat în şedinţa de joi un proiect de lege ce vizează extinderea sferei infracţiunii de instigare la violenţă şi asupra unui individ pe motiv că acesta face parte dintr-o anumită categorie de persoane, pe lângă cea asupra unui grup. Proiectul urmează să meargă acum la Parlament pentru a fi supus votului aleşilor. Citește articolul
Sclavia, traficul de persoane și cel de minori sau pornografia infantilă vor fi incluse în lista infracțiunilor pentru care prescripția nu înlătură răspunderea penală, dacă un proiect pus marți în dezbatere la Senat și care vizează modificarea Codului penal va ajunge să se aplice. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) s-a pronunțat, în 8 februarie, printr-un recurs în interesul legii (RIL), cu privire la durata suspendării executării silite, dacă are loc o contestație la executare. Potrivit Instanței Supreme, în asemenea cazuri, suspendarea poate fi menținută doar până ce are loc soluționarea contestației la executare în primă instanță. Altfel spus, nu contează dacă hotărârea de soluționare a contestației ar fi atacată, ulterior - suspendarea nu se mai menține până la soluționarea definitivă a contestației. Citește articolul
Într-o hotărâre dată chiar împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a considerat că statul român și-a încălcat obligațiile pe care le are în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului, în ceea ce privește persoanele „transgender”. În concret, instanțele române au refuzat să le recunoască schimbarea de sex la două femei care nu au trecut printr-o operație, în acest sens. Cu alte cuvinte, cele două și-au păstrat caracteristicile biologice feminine, cu care s-au născut, dar se identificau ca bărbați. Citește articolul
Ministerul Justiției a lansat, luni, în dezbatere publică, un proiect de lege care va modifica procedura de soluționare a contestației privind tergiversarea procesului: ea va fi soluționată direct de către instanța ierarhic superioară, spre deosebire de cum era situația, până recent. Mai exact, în primă fază, contestația era soluționată de același complet de judecată criticat pentru întârziere. Propunerea de modificare vine după ce, nu demult, Curtea Constituțională a constat neconstituționalitatea prevederilor din Codul de procedură civilă ce îi permiteau aceluiași complet care e criticat pentru tergiversarea procesului să soluționeze contestația. Citește articolul