ACCES PREMIUM
Parlamentarii au adoptat în aprilie 2024 o propunere care ar fi modificat Legea avocaților și Codul de procedură civilă - în esență, aceștia propuseseră o schimbare de paradigmă în aprecierile făcute de judecători asupra cheltuielilor reprezentând onorariul avocatului; reducerea onorariului nu s-ar mai fi putut face din oficiu, ci doar la cererea părții interesate, atunci când onorariu e considerat disproporționat. Înalta Curte a sesizat atunci Curtea Constituțională (CCR) pe seama modificărilor ce vizau Codul de procedură civilă, iar CCR, la mai bine de un an de la sesizare, a stabilit marți că propunerea trebuie să se întoarcă în Parlament, fiind în parte neconstituțională.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul firmelor care ignoră somațiile de a preda documente în cadrul controalelor antifraudă, administratorul este cel care riscă să fie pedepsit penal, dar pot exista și alte persoane din firmă care pot fi pedepsite. Venim cu această explicație deoarece inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), au căpătat de câteva luni posibilitatea de a transmite somații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Statisticile incluse în buletinele trimestriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată o scădere drastică a eficienței controalelor antifraudă în perioada 2015 - 2024. Punctul cel mai de jos a fost atins, în esență, în anii 2018 și 2019, iar ceea ce părea un început de redresare a fost (aparent) amânat, (probabil) de pandemia de coronavirus și de operaționalizarea verificărilor documentare, pentru anul 2024.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cu scopul de a reduce numărul persoanelor condamnate care se întorc în spatele gratiilor, Guvernul a oficializat luni o strategie națională pentru prevenirea recidivei, ce vizează perioada 2025-2029, și planul de acțiune pentru implementarea acesteia, documente ce se regăsesc într-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial. În plus, tot acum se stabilește, prin aceeași hotărâre, și înființarea unui comitet interministerial pentru coordonarea și monitorizarea implementării strategiei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De câteva săptămâni, inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF) din cadrul Fiscului pot trimite somații contribuabililor pentru prezentarea documentelor necesare în cadrul verificărilor. Asta înseamnă că ignorarea somațiilor se poate traduce în pedepse penale. În acest context, Luisiana Dobrinescu de la Dobrinescu Dobrev recomandă firmelor să trateze solicitările inspectorilor cu seriozitate, însă opinează că și reprezentanții DGAF ar trebui să fie de bună-credință.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
„Mărul otrăvit” al cauzei de nepedepsire
Modificările aduse recent legislației privind combaterea evaziunii fiscale au drept scop, printre altele, simplificarea procedurilor de recuperare de către stat a prejudiciilor provenite din astfel de infracțiuni de până la un milion de euro. Astfel, Legea nr. 126/2024 oferă contribuabilului suspectat de evaziune de către autoritățile fiscale posibilitatea să achite prejudiciul majorat și penalitățile aferente, pentru a nu fi supus urmăririi penale. Însă, dacă alege să plătească, își recunoaște automat fapta și renunță la orice mijloc de a-și dovedi ulterior nevinovăția și de a-și recupera sumele achitate. În plus, noua lege intră în contradicție cu Codul de procedură fiscală, pe anumite aspecte, și conferă inspectorilor fiscali atribute de procurori.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Legislația referitoare la cei care se sustrag executării pedepselor, care urmează să suporte cheltuielile aferente readucerii lor în țară, a fost oficializată, urmând să intre în vigoare la sfârșitul acestei săptămâni. Documentul prevede și un termen-limită până la care se poate decide prin hotărâre a Guvernului care sunt categoriile de cheltuieli care vor intra sub incidența acestei modificări legislative. Numai anul trecut, cheltuielile cu recuperarea fugarilor au depășit 10 milioane de lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un proiect de lege cu noi măsuri antievaziune, care a trecut rapid de ambele Camere ale Parlamentului pe final de 2023, se află în analiza Curții Constituționale a României (CCR) în prezent. În acest context, specialiștii atrag atenția că documentul va genera mai multe probleme, deloc neglijabile, pentru contribuabili, în măsura în care va ajunge să se aplice în practică.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Monitorizarea prin dispozitive electronice de supraveghere a celor inculpați sau condamnați este posibilă începând cu octombrie 2022, după ce anterior data de începere a programului pilot era stabilită în luna martie a aceluiași an. Programul-pilot de monitorizare electronică a agresorilor se aplică, în primă fază, în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea. Printr-o hotărâre publicată luni în Monitorul Oficial, s-a stabilit ca, în 2024, să crească numărul județelor în care monitorizarea agresorilor se face cu ajutorul brățărilor electronice, prin introducerea județului Constanța în lista zonelor în care se aplică măsura în cea de-a doua etapă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O ordonanță de urgență recent oficializată reglementează transferul în domeniul public al unităților administrativ teritoriale a bunurilor confiscate de stat în baza unor hotărâri judecătorești definitive din procese penale, fiind vorba de
clădiri și terenuri. Până acum, o astfel de procedură nu era posibilă. Autoritățile locale pot solicita un astfel de transfer, dar vor fi nevoite să respecte anumite condiții stricte, precum interdicția de vânzare timp de 10 ani, obligația de întreținere și utilizare în scopuri publice.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
Alexandru Boiciuc 
Reff și Asociații 
Cristian Stanescu 
