La Senat a apărut recent o propunere de modificare a Codului muncii ce vizează un subiect de o importanță deosebită: timpul de muncă și protecția salariatului. Inițiativa își propune, în esență, să limiteze la 12 ore pe zi durata totală a timpului de muncă pentru salariații care cumulează mai multe contracte individuale de muncă (CIM) la instituții și autorități publice. Demersul e justificat de inițiatori prin necesitatea de a proteja sănătatea și siguranța angajaților, de a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală și de a crește eficiența în sectorul public. Deși argumentele sunt, categoric, solide și profund ancorate în valorile europene și internaționale, la o analiză atentă, propunerea dezvăluie o slăbiciune fundamentală, care îi poate periclita nu doar eficacitatea, ci și existența: aplicarea sa exclusivă și discriminatorie doar la nivelul sectorului public. Citește articolul
Pentru a obține un aviz de angajare pentru un cetățean străin, angajatorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții ce țin atât de situația sa fiscală și juridică, cât și de profilul candidatului. Sunt verificate aspecte precum lipsa datoriilor la stat, absența sancțiunilor pentru muncă nedeclarată, dar și documentele și statutul legal al străinului, inclusiv eventuale semnalări în sistemele naționale și europene. Citește articolul
În dinamica pieței muncii actuale, contractul individual de muncă (CIM) pe durată determinată a devenit o prezență tot mai frecventă și, deși contractul pe durată nedeterminată rămâne regula și pilonul central al stabilității în muncă, este esențial să înțelegem că varianta pe durată determinată este legală doar în condiții stricte și bine definite. Citește articolul
Înalta Curte s-a pronunțat în aprilie în privința interpretării corecte a expresiei „posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu”, prevăzută de Codul administrativ în contextul îndeplinirii condițiilor pentru pensionare - mai precis, posibilitatea funcționarilor de a obține prelungirea raportului în detrimentul deschiderii dreptului la pensie. ICCJ a spus că durata prelungirii anuale este de un an, nefiind posibilă prelungirea raportului pe perioade de timp mai mici de atât. Decizia Curții a apărut azi în Monitorul Oficial. Citește articolul
Relațiile de muncă sunt, prin natura lor, dinamice și supuse unor multiple provocări. Una dintre acestea, cu implicații semnificative atât pentru angajator, cât și pentru salariat, vizează modificarea contractului individual de muncă. Deși principiul de bază este cel al acordului de voință, Codul muncii prevede și excepții, printre care modificarea unilaterală a locului și felului muncii ca măsură de protecție a salariatului. O speță interesantă, în articolul de azi: Citește articolul
Procesul obținerii formularului A1 poate dura uneori extrem de mult, ceea ce afectează grav activitatea companiilor, generând întârzieri în mobilizarea angajaților, riscuri de sancțiuni în statele europene unde se detașează și probleme financiare prin dublarea contribuțiilor. Refuzurile adesea arbitrare ale autorităților române complică și mai mult situația, în special pentru sectoare precum construcțiile, transportul și IT-ul. Comunicarea cu CNPP este marcată de dificultăți, iar companiile se confruntă cu lipsa de transparență și răspunsuri întârziate, uneori ajungându-se la rezilierea contractelor cu partenerii de afaceri. Gabriela Pleșa, expert în mobilitate globală, a discutat cu avocatnet.ro despre dificultățile întâmpinate de angajații români în obținerea formularului. Citește articolul
Angajatorii care doresc să încadreze în muncă cetățeni străini trebuie, de regulă, să obțină avizul de muncă, însă legislația prevede mai multe excepții de la această obligație. Un consilier juridic ne-a explicat care sunt categoriile de străini exceptați de la obligativitatea avizului și ce recomandări practice trebuie să aibă în vedere angajatorii care își doresc să angajeze astfel de persoane fără a parcurge întreaga procedură administrativă. Citește articolul
Câți dintre noi nu au fost puși în situația de a semna rapid un document, poate sub presiunea momentului sau din prea multă încredere, fără a-i citi fiecare rând? În relațiile de muncă (și nu numai), o astfel de grabă sau neglijență poate avea consecințe serioase, iar o decizie recentă a Curții de Apel București ne arată cum o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin „acordul părților”, bazată pe o semnătură, a fost anulată datorită unei probe „surpriză”: o înregistrare audio. Dar, la fel de important, ne învață și că propria lipsă de vigilență ne poate costa, chiar și atunci când avem, parțial, dreptate. Citește articolul
Pe lângă concediul anual de odihnă, legislația muncii din România recunoaște și reglementează o serie de alte situații în care salariații au dreptul să absenteze de la locul de muncă, fie pentru motive medicale, familiale, de dezvoltare profesională sau evenimente speciale. Aceste prevederi completează tabloul drepturilor la timp liber și protecție socială. Citește articolul
Pentru a putea angaja legal cetățeni străini în România, companiile trebuie să urmeze o procedură administrativă clară, reglementată de mai multe acte normative. De la obținerea avizului de muncă și echivalarea diplomelor de studii, până la semnarea contractului individual de muncă și solicitarea permisului de ședere, fiecare etapă presupune documente specifice și termene care trebuie respectate. Un consilier juridic ne-a explicat care sunt primii pașii în acest sens, ce obligații revin angajatorilor și ce taxe trebuie achitate în acest proces. Citește articolul