De multe ori, lucrătorii constată că, în cadrul interviului, au discutat anumite aspecte, iar clauzele din contract sunt diferite sau dau naștere unor situații care îi dezavantajează, fie pe termen scurt, adică au un efect imediat, fie pe termen mediu și lung, adică efectele vor fi vizibile mult mai târziu. Persoanele fără experiență pe piața muncii sau cele care au tratat cu superficialitate experiențele anterioare constată uneori că anumite aspecte le-ar putea dezavantaja direct sau indirect, unul dintre acestea fiind chiar salariul înscris în contract, care, uneori, poate fi diferit de cel discutat „în linii mari” la interviu. Citește articolul
Responsabilitatea socială este, după mai mult de jumătate de secol, promovată mai serios și în cazul achizițiilor publice, iar noile reguli adaugă un nou factor care va sta la baza procedurii de atribuire, iar oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic va depinde și de existența unui contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de unitate sau la nivel sectorial, după caz. Citește articolul
Pentru atingerea obiectivelor legii de transpunere a directivei privind salariul minim adecvat și pentru îmbunătățirea activității de control, Guvernul e obligat să suplimenteze numărul de inspectori de muncă în prima parte a anului viitor - o prevede chiar legea în discuție. În contextul în care la final de 2023 aveam cu 317 inspectori mai puțin decât în urmă cu zece ani, creșterea numărului de inspectori ar trebui să însemne că ajungem cel puțin la acel nivel de acum zece ani. Citește articolul
Modificarea unor clauze esențiale, cum ar fi felul muncii, presupune, printre alte altele, încheierea unui act adițional și înscrierea corespunzătoare în Revisal, cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Citește articolul
Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară, a clarificat recent Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul
Neacordarea repausului săptămânal în zilele de sâmbătă și duminică constituie o excepție de la regula generală prevăzută de Codul muncii, presupune acordarea unui spor și respectarea altor aspecte ce țin de timpul de muncă și de repaus. În zona de comerț, activitatea continuă adesea șase sau chiar șapte zile din șapte, dar ce greșesc angajatorii mult prea frecvent e că nevoia lor de a ține magazinul deschis peste cinci zile pe săptămână nu poate fi satisfăcută cu formule nelegale de muncă, cum e programul de muncă întins pe șase sau șapte zile la rând. Citește articolul
Dincolo de faptul că reprezentanții angajaților și-ar fi depășit mandatul oferit pentru discuțiile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă, lucrătorii se trezesc în fața unei schimbări semnificative a timpului de muncă, decise în urma negocierilor colective: de la opt ore de muncă pe zi sunt trecuți la 12 ore de muncă. Din start, o atare modificare nu poate să se aplice fără a discuta și de modificarea contractelor individuale de muncă, însă. Citește articolul
Codul muncii a fost modificat recent în sensul majorării și extinderii amenzii pe care o pot datora angajatorii ce plătesc angajații sub nivelul salariului minim. Pe lângă limitele mult mai mari ale amenzii, vorbim și de aplicarea sa în cazul nivelurilor salariale minime prevăzute de contractele colective de muncă (CCM) și nu numai. Citește articolul
Cel mai frecvent, angajatorii din mediul privat acordă salarii compensatorii la terminarea raporturilor de muncă fie pentru că sunt obligați prin contractele colective să o facă, fie pentru că aleg să o facă, în ideea de a convinge angajații să plece de bunăvoie și cât mai repede cu putință. Codul muncii însă nu obligă angajatorii la plata unor salarii compensatorii nici chiar când e vorba de concedierile colective. Citește articolul
Directiva europeană care va reglementa lucrătorii de pe platformele digitale a fost oficializată recent și trebuie transpusă de toate statele membre ale UE până spre finalul anului 2026. Directiva urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea corectă a statutului profesional al lucrătorilor, pentru a determina dacă aceștia sunt sau nu angajați ai platformelor digitale. De asemenea, aceasta va asigura transparența în utilizarea algoritmilor și va proteja datele personale ale lucrătorilor. În România, la acest moment, există o singură reglementare specifică unui tip de angajat pe o platformă digitală. Citește articolul