ACCES PREMIUM
Codul muncii prevede că salariul de bază minim brut pe țară poate fi acordat unui angajat pentru o perioadă maximă de 24 de luni de la încheierea contractului individual de muncă, după care angajatorul este obligat să ofere un salariu superior acestuia. Modificările aduse anul trecut Codului muncii nu au adus clarificări semnificative, menținând obligația angajatorilor de a majora salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern (HG). În ce măsură se aplică obligația și altor salarii minime stabilite prin acte normative diferite și cu cât ar trebui majorate salariile, precum și care e sancțiunea dacă angajatorii nu se achită de obligație sunt câteva dintre aspectele pe care le-am atins în materialul de azi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul
ACCES PREMIUM
Tichetele de creșă sunt bilete de valoare acordate lunar angajaților, având scopul de a acoperi parțial sau integral taxele de creșă sau servicii de educație timpurie antepreșcolară. Acestea sunt disponibile doar în format electronic, pot fi utilizate exclusiv pentru achitarea taxelor la creșa copilului, iar, din octombrie 2024, plafonul de acordare al acestora este de 660 lei lunar.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru anul 2025, România va avea un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, ca răspuns la deficitul major de forță de muncă generat de emigrarea masivă și tendințele demografice negative. Guvernul a adoptat azi hotărârea ce prevede, practic, același contingent ca anul precedent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii care au locuri de muncă vacante și recrutează șomeri, ucenici sau stagiari pot fi sancționați cu amenzi semnificative dacă nu respectă anumite obligații prevăzute de legislația specifică. Totuși, în cazul unor abateri, Legea prevenirii oferă posibilitatea de a evita sancțiunile financiare, cu condiția respectării anumitor cerințe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Vinerea aceasta, Fondul Monetar Internațional (FMI) va publica datele cu privire la evoluția economiei la nivel mondial. Fiecare țară urmează să primească prognoze referitoare la creșterea economică, deficitul și îndatorarea publică. Datele furnizate de FMI vor suplimenta planul bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031) publicat de Ministerul de Finanțe în octombrie 2024 în redactarea bugetului pe anul curent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul încetării unui contract de muncă, angajatorii sunt obligați prin lege să elibereze o adeverință care să conțină doar informații esențiale despre activitatea salariatului, precum durata muncii, salariul și vechimea, fără a include sancțiuni disciplinare, care nu sunt relevante pentru viitoarele relații de muncă. O situație recent observată a evidențiat practica necorespunzătoare a unor angajatori de a include aceste sancțiuni în adeverințe, contrar legislației, ceea ce poate prejudicia salariatul. Salariații au dreptul să conteste astfel de practici, solicitând corectarea adeverințelor neconforme și, în caz de refuz, pot apela la Inspecția Muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pe lângă tichetele de masă, angajatorii pot alege și opțiunea de a furniza hrană direct la locul de muncă. Deși această variantă presupune avantaje fiscale pentru angajatori, ea este limitată la angajații care desfășoară activități în cadrul sediului firmei, excluzându-i pe cei care lucrează de la distanță, în regim de telemuncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pe 18 ianuarie 2023, Regatul Danemarcei a introdus o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, solicitând anularea Directivei (UE) 2022/2041, care reglementează salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Această cerere a fost formulată în contextul unei dispute legate de competențele Uniunii Europene în stabilirea normelor privind salariile. Într-o opinie remisă azi, Avocatul General CJUE Emiliou arată că există temeiuri solide pentru anularea ei. Iată care sunt acelea:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația muncii ilustrează echilibrul esențial între drepturile angajaților și obligațiile angajatorilor, promovând, printre altele, atât limitarea acordării salariului minim astfel încât să se împiedice menținerea la un nivel salarial scăzut pentru perioade lungi de timp, cât și participarea la programe de formare profesională. Aceste reglementări subliniază importanța dezvoltării continue a competențelor angajaților, care, prin investiția angajatorului în formare, pot justifica o creștere salarială după 24 de luni. Această abordare nu doar că îmbunătățește eficiența și adaptabilitatea pe piața muncii, dar contribuie și la stabilitatea relațiilor de muncă, oferind beneficii reciproce atât angajatorilor, cât și angajaților.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Iacob Cristina 
Radu Stochița 
