Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Primele și alte adaosuri salariale ocazionale, neprevăzute contractual - le trecem sau nu în Reges?

Atâta timp cât adaosurile salariale sunt negociate și stipulate în contract, ele trebuie trecute în Reges-Online, chiar dacă au un caracter ocazional. Din contră, dacă acestea nu sunt prinse la nivel contractual (negociere individuală ori colectivă), nu se trec în Reges, chiar dacă ele sunt fiscalizate conform legii și apar pe statele de plată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul de deplasare este timp de muncă în anumite condiții. Ce trebuie să reținem dintr-o recentă decizie a CJUE

O decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat o problemă esențială pentru nenumărați angajatori și salariați: timpul petrecut de lucrătorii fără un loc de muncă fix în deplasări colective, organizate și impuse de angajator, constituie „timp de muncă” în integralitatea sa. Ne propunem azi „să decodăm” implicațiile practice și de principiu ale acestei decizii pentru peisajul juridic din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Refuzul formării profesionale în deplasare - între transparența contractuală și flexibilitatea modernă

Un angajat căruia i se cere participarea la cursuri de formare profesională în altă localitate are uneori motive însemnate să refuze. Legea stabilește că formarea profesională constituie timp de muncă, iar dacă aceasta se desfășoară în afara programului normal, reprezintă muncă suplimentară care necesită acordul salariatului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Rolul conducătorului direct în instruirea SSM a angajaților, adesea ignorat în practică

Rolul conducătorul direct al locului de muncă este unul esențial și specific în ceea ce privește instruirea practică a angajaților, acesta fiind desemnat explicit de legiuitor să efectueze instruirea la locul de muncă și instruirea periodică, sarcini care nu sunt îndeplinite de lucrătorul desemnat sau de serviciul extern de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM).  Citește articolul

ACCES PREMIUM

România, pe ultimul loc în UE la integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii: angajatorii preferă să plătească contribuția la fondul de handicap

Deși legislația impune angajatorilor obligații clare privind încadrarea și adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în privința incluziunii acestora. Datele oficiale și observațiile instituțiilor publice arată că barierele structurale, birocrația și lipsa de practici reale de acomodare continuă să afecteze șansele de angajare ale persoanelor cu handicap. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Revoluția transparenței pe piața muncii și sfârșitul erei „salariului confidențial”

Ani și ani la rând, sintagma „salariu negociabil” sau „pachet salarial atractiv” a fost o constantă a anunțurilor de angajare din România. O formulare vagă, care plasa candidatul într-o poziție de inferioritate informațională și perpetua o cultură a secretomaniei salariale, adesea generatoare de inechități. Această eră se apropie însă de final, pentru că Directiva (UE) 2023/970 impune o schimbare de paradigmă, obligând angajatorii la transparență încă din faza de recrutare. Este mai mult decât o modificare legislativă, este un pas fundamental către reechilibrarea relațiilor de muncă și consolidarea principiului bunei-credințe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Proiect: Salariații companiilor de interes strategic ar putea primi, în caz de insolvență, până la 12 salarii medii brute din Fondul de garantare

Ministerul Muncii a publicat recent, în transparență decizională, un proiect de ordonanță de urgență prin care propune ca, în cazul companiilor desemnate de Guvern ca fiind de interes strategic, suma totală a creanțelor salariale ce pot fi plătite din Fondul de garantare să poată depăși plafonul actual de cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, fără însă a depăși 12 salarii medii brute pe economie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Când litigiile de muncă devin o capcană financiară pentru angajatori. De ce este nevoie de o reformă a Codului muncii privind despăgubirile în caz de concediere anulată

Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului muncii este protecția salariatului împotriva concedierilor abuzive. De aceea, art. 80 alin. (1) din Codul muncii stabilește fără echivoc că, atunci când concedierea a fost efectuată în mod nelegal sau netemeinic, instanța dispune anularea ei și obligă angajatorul la plata unei despăgubiri „egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul”. În teorie, acest mecanism este corect: salariatul trebuie repus în situația anterioară, iar angajatorul trebuie să suporte consecințele unei decizii greșite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Predictibilitatea muncii: Imprevizibilitatea programului de lucru afectează nu doar dreptul la viață personală, ci și pe cel la un al doilea job

„Poate angajatorul să-mi modifice programul de lucru după bunul plac, de la o zi la alta?” este o întrebare pe care și-au pus-o mulți angajați. Răspunsul scurt este nu. Răspunsul elaborat, însă, dezvăluie o arhitectură juridică complexă, atât la nivel european, cât și național, menită să protejeze un principiu fundamental: predictibilitatea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Planul de prevenire și protecție. Cum traducem riscurile identificate în măsuri concrete, cu termene și responsabili clari?

În articolul anterior din această serie am descris evaluarea riscurilor ca fiind „radiografia” securității și sănătății dintr-o companie – un instrument de diagnostic esențial. Însă, un diagnostic, oricât de precis, este inutil dacă nu este urmat de un plan de tratament. În domeniul SSM, acest „plan de tratament” poartă un nume specific: Planul de prevenire și protecție. Citește articolul