ACCES GRATUIT

UPDATE Regulile pentru accesul medicilor la specializarea în expertiza medicală a capacității de muncă se vor modifica, a votat Senatul

O propunere legislativă adoptată marți la Senat urmărește să rezolve problema lipsei medicilor specializați în expertizarea medicală a capacității de muncă. Propunerea se concentrează pe modificarea legislației privind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii și a celei privind sistemul public de pensii. Scopul este de a facilita accesul persoanelor cu incapacitate de muncă la cabinetele de expertiză medicală, prin stimularea formării de noi specialiști și prin extinderea modului în care medicii de medicina muncii pot obține această calificare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Nu are lucrătorul o relație contractuală directă cu medicul de medicina muncii, ci angajatorul. Angajații nu pot suporta cheltuielile

Chestiunile ce țin de medicina muncii nu pot niciodată să implice cheltuieli acoperite de angajați. Când în discuție este o angajată gravidă, importanța unei relații cu medicul de medicina muncii este cu atât mai evidentă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Examen medical inexistent

Modificarea locului și a felului muncii este posibilă, ca măsură de protecție a salariatului, însă nu în mod abuziv

Supravegherea sănătății lucrătorilor este o obligație a angajatorului și, corelativ, vorbim de un drept al lucrătorului de a lucra într-un mediu sigur și adaptat stării sale de sănătate. Codul Muncii prevede că angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii în cazul în care medicul de medicina muncii stabilește că este necesar din motive medicale. Lucrătorul are dreptul să primească un exemplar al fișei de aptitudine și poate contesta aceast document sau decizia de modificare a felului muncii. În cazul unui abuz sau nerespectarea dispozițiilor legale, lucrătorul poate sesiza Inspecția Muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Medicina muncii în cazul telesalariaților ce lucrează din altă localitate sau chiar din afara țării

Când legea impune angajatorului obligațiile din sfera medicinei muncii, nu o face referindu-se doar la angajații care lucrează sau trec, măcar din când în când pe la sediul angajatorului, ci o face la modul general. La telesalariați nici nu s-ar fi putut referi în mod expres, întrucât reglementarea lor datează în legislația noastră de doar cinci ani. Desigur, asta nu înseamnă că telesalariatul nu trebuie să treacă prin examenele medicale la fel ca ceilalți salariați. Chiar și atunci când telesalariatul este, la propriu, la mare distanță, trebuie găsite modalitățile pentru îndeplinirea obligațiilor ce vizează sănătatea sa în muncă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Depresia la locul de muncă: o scurtă discuție despre riscuri, concedii medicale și politici de beneficii care chiar ajută angajații

Dacă discutăm despre depresie, atunci trebuie să discutăm obligatoriu și despre depresia la locul de muncă: despre riscurile psihosociale care pot genera un diagnostic de depresie sau agrava o condiție preexistentă și despre obligația angajatorilor de a se asigura că mediul de lucru nu este unul toxic, extrem de stresant etc., despre posibilitatea ca un episod de depresie să presupună un concediu medical, dar și despre cum pot ajuta companiile în mod real angajații ce suferă de depresie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorii riscă să fie sancționați dacă nu asigură controlul medical periodic. La examenul medical trebuie să se prezinte toți lucrătorii, inclusiv telesalariații

Legea îl obligă pe angajator să asigure controlul medical periodic, ceea ce înseamnă că angajații trebuie să se întâlnească din când în când cu cei care se ocupă de medicina muncii în acea unitate, existând în acest sens o obligație a lucrătorilor de a se prezenta la examenele medicale conform unei planificări stabilite de medic și aprobate de angajator. Desigur, chestiunea e valabilă și pentru angajații remote. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajatorul află că lucrătorul a mințit la evaluarea/evaluările de medicina muncii - ar putea fi îndreptățit în vreo situație să obțină anularea CIM?

În rândul discuției deschise recent privind importanța examenului medical la angajare, merită să ne oprim și asupra situației în care angajatul omite să spună că suferă de anumite afecțiuni, iar angajatorul își dă seama de acest lucru ulterior, când relația de muncă e în plină desfășurare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Importanța examenului medical, atât la angajare, cât și periodic. Ascunderea unor afecțiuni serioase ale angajatului și potențialele sale efecte

Momentul semnării unui contract individual de muncă este un moment important, atât pentru angajator, cât și pentru persoana care urmează să presteze o activitate în beneficiul și sub autoritatea acestuia, iar viitori parteneri în cadrul relației de muncă trebuie să cunoască o serie de aspecte importante care țin chiar de desfășurarea activității. Așa cum Codul muncii prevede o serie de informații cu caracter minimal care fac obiectul informării înainte de semnarea contractului de muncă și care trebuie să fie prezentate angajatului, așa și angajatorul trebuie să cunoască anumite aspecte care țin de persoana care solicită angajarea - de pildă, aspectele medicale. E important însă ca angajatul să fie conștient că ascunderea unor afecțiuni, unele chiar destul de grave, nu este neapărat în avantajul său. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Coronavirus

Angajatorul vrea testare COVID-19 la muncă. Pot refuza angajații? Răspunsul Inspecției Muncii

Are angajatorul dreptul să își oblige angajații să facă teste pentru depistarea COVID-19? Deși este responsabil de asigurarea condițiilor de sănătate la locul de muncă, angajatorul nu decide de unul singur aspectele particulare ce țin de acest domeniu. În primul rând, în schemă este esențială expertiza medicului de medicina muncii. Dar chiar și așa, testarea impusă de angajator este mai mult decât un exces de zel. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Medicii de medicina muncii și responsabilii SSM, activitate intensă la locul de muncă în următoarea perioadă

În contextul revenirii la muncă a multor salariați, pe durata stării de alertă, firmele trebuie să ia o serie de măsuri pentru a preveni îmbolnăvirea angajaților cu COVID-19, adică, printre altele, să instituie obligativitatea purtării măștilor de protecție și să facă zilnic un triaj epidemiologic. După cum apare și într-un ordin recent al autorităților, de stabilirea condițiilor pentru purtarea măștii și instruirea salariaților privind noile reguli de securitate și sănătate în muncă (SSM) se ocupă medicii de medicina munca și responsabilii SSM din firmă. Citește articolul