Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriSimona Voiculescu este director editorial din ianuarie 2025 și a fost redactor-șef la avocatnet.ro din iulie 2019. A absolvit cursurile de licență ale Facultății de Drept, masterul de Drept international public din cadrul Universitatii din București și este atestată ca expert în legislația muncii din 2023.
Reprezentanții angajaților acționează în limitele mandatului oferit de angajații care i-au ales. Spre deosebire de sindicate, reprezentanții nu pot fi alături de angajați în anumite contexte și nu pot iniția acțiuni în instanță pentru angajați. Citește articolul
Despre reprezentanții salariaților vorbim nu doar în contextul unor negocieri colective și, deși e opțiunea angajaților dacă își aleg sau nu una sau câteva voci să-i reprezinte, este de fapt și în interesul angajatorului ca reprezentanții să existe, mai ales pentru că nivelul de sindicalizare la noi în țară este unul foarte scăzut. În situații care necesită consultare, precum restructurările sau transferurile de întreprindere, reprezentanții pot asigura o comunicare eficientă și conformă cu cerințele legale, evitându-se astfel dificultățile logistice și costurile asociate comunicării individuale cu un număr mare de angajați. Există însă și alte beneficii pentru angajator, precum îmbunătățirea brandului sau încurajarea inovației. Citește articolul
Codul muncii va suferi modificări anul acesta pentru a ratifica Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii în muncă, clarificând faptul că nu este necesară repetarea faptelor pentru a putea vorbi de hărțuire. Proiectul de lege, aflat în dezbatere, vizează recunoașterea hărțuirii morale chiar și în cazul unor acte izolate, contrar practicilor conturate până acum, în care s-a pretins un caracter sistematic sau o întindere minimă a faptelor. Această schimbare este considerată un câștig important pentru victimele hărțuirii, care se confruntau cu dificultăți în a dovedi prejudiciul suferit din cauza interpretărilor restrictive făcute de unele instanțe. Rămâne de văzut dacă forma actuală a proiectului va fi menținută de Parlament. Citește articolul
Modificări recent intrate în vigoare în privința organizării și funcționării cabinetelor medicale restrâng expres posibilitatea medicilor de a avea alte calități în cadrul cabinetelor în care lucrează în afară de cele de titular/administrator, salariat sau persoană fizică independentă (PFI). În acest context, în spațiul public au apărut mai multe atenționări din partea consultanților în fiscalitate cu privire la necesitatea medicilor de a-și face PFI-uri; totodată, o serie de mesaje de informare adresate de reprezentanți ai medicilor din țară au circulat în sensul atenționării celor care colaborează cu alte clinici în baza SRL-urilor proprii că această soluție nu ar mai fi posibilă în contextul noilor prevederi legale. Citește articolul
Promis în teorie de ceva vreme, dar imposibil de pus în practică până acum, accesul angajaților la datele din Revisal va fi posibil începând din primăvara aceasta, potrivit unor informații venite din partea ITM București. Vorbim de accesul la propriile contracte, ceea ce va permite angajaților să afle mult mai repede și fără formalități suplimentare dacă angajatorul a declarat în registru aceleași lucruri cu cele prevăzute la nivel contractual. Citește articolul
La 1 ianuarie 2025 au fost arhivate peste 100 de standarde ocupaționale, ceea ce înseamnă că nu se mai poate vorbi de formare pentru acele ocupații - de pildă, pentru asistentul maternal profesionist, însoțitorul de bord sau copywriter-ul. În lipsa unor actualizări, anul acesta se împlinește termenul de zece ani pentru 45 de standarde care au fost aprobate în 2015, iar la final de 2024 a fost amânată arhivarea cu un an a încă 384 de standarde, care, altfel, ar fi fost arhivate la începutul acestui an. Citește articolul
În 2025, inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) vor concentra parte dintre acțiunile de monitorizare asupra întreprinderilor mici, cu 10-49 de angajați, ca parte a unui program de evaluare a respectării legislației privind prevenirea riscurilor profesionale, similar cu cele desfășurate pentru microîntreprinderi în 2023. Conform Anuarului Statistic al României, există aproape 60.000 de astfel de întreprinderi la nivel național, în contextul în care totalul IMM-urilor depășește 1.200.000. Coroborând cu faptul că avem o țintă destul de grea în ceea ce privește gradul de acoperire la nivel național a negocierilor colective și amintindu-ne de faptul că întreprinderile mici sunt obligate prin lege să demareze negocieri colective (obligația se naște de la zece lucrători în sus), ne putem aștepta ca în 2025 să vedem mai multe sancțiuni pentru cei care nu s-au achitat de obligație. Luna aceasta, avocatnet.ro organizează două evenimente dedicate negocierilor colective, disponibile pentru abonații premium complet. Citește articolul
Codul muncii, Legea sănătății și securității în muncă (SSM), precum și Legea ce guvernează activitatea Inspecției Muncii vor fi completate cu prevederi în contextul ratificării unei convenții în materie de prevenire a violenței și hărțuirii în relațiile de muncă. Vorbim de impunerea unor noi obligații, dar și de drepturi pe care angajații - victime ale diferitelor forme de hărțuire sau violență la locul de muncă le vor avea în curând, precum dreptul la modificarea locului/felului muncii ori la oferirea unor libere plătite. Angajatorii vor trebui să respecte noile prevederi, riscând altfel amenzi de până la 10.000 de lei. Citește articolul
Angajații din state terțe pot fi detașați în aceleași condiții ca și cetățenii români, cu respectarea tuturor condițiilor și procedurilor aplicabile cetățenilor români, dar cu obținerea unei vize de detașare prealabilă de la autoritățile statului unde se va face detașarea. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit în noiembrie că emiterea deciziei de pensionare a unui funcționar public, chiar și în contextul în care acesta solicită suspendarea plății pensiei, conduce oricum la încetarea de drept a raportului de serviciu, conform Codului administrativ. Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, arată că demersul de suspendare a pensiei este inutil, întrucât încetarea raportului de serviciu se produce la dobândirea calității de pensionar și nu are efect de „resuscitare” a raportului. Citește articolul