Cadrul legislativ actual abordează deja riscurile psihosociale și epuizarea la locul de muncă. Stresul și burnout-ul sunt recunoscute ca forme de hărțuire morală în lege, iar angajatorii au obligația legală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor „în toate aspectele”. Încă din 2005 stresul ocupațional era identificat drept a doua cea mai frecventă problemă de sănătate în UE, iar din 2013 există un ghid specializat în România pentru evaluarea riscurilor psihosociale. Problemele actuale derivă nu din lipsa reglementărilor, ci din nerespectarea celor existente privind limitarea timpului de muncă și asigurarea perioadelor de repaus, între altele. Citește articolul
Burnout-ul are consecințe semnificative asupra sănătății și productivității angajaților, ducând la absenteism, scăderea performanței și creșterea costurilor pentru sănătate. Intervențiile eficiente pot reduce aceste costuri și pot îmbunătăți productivitatea generală, dar e necesar să fie adresate nu doar consecințele burnout-ului, ci și cauzele sale. Aici greșesc companiile care chiar se preocupă de acest sindrom tot mai frecvent în rândul angajaților: se adresează prin intervenții punctuale și ignoră prevenția. Unul dintre cele mai importante aspecte e chiar formarea managerilor în gestionarea burnout-ului. Citește articolul
Crizele recente și schimbările semnificative din mediul profesional au generat o altă criză adânc înrădăcinată, dar adesea trecută cu vederea - sănătatea mentală la locul de muncă. Un sondaj Eurobarometru arată că aproape jumătate din forța de muncă europeană este afectată de probleme emoționale sau psihice, cum ar fi depresia sau anxietatea. În România, riscurile psihosociale la locul de muncă sunt în creștere, iar angajatorii ignoră aceste probleme, lăsându-i pe angajați vulnerabili în fața lor. Ignorarea acestor riscuri are consecințe grave, cum ar fi scăderea performanței și productivității, creșterea absenteismului și probleme de sănătate fizică și mentală. Ce spune legea și ce pot face angajatorii? Citește articolul